Unul dintre completurile de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție care aveau, ieri, pe ordinea de zi de soluționat apelurile în mai multe dosare de corupție ce au primit deja soluții în primă instanță, au decis să „o scalde” atunci când a fost vorba de a respecta o decizie a Curții Constituționale. Este vorba despre decizia imperativă care a stabilit că, la fond, aceste cauze nu au fost judecate de un complet al ÎCCJ specializat în infracțiuni de corupție, drept pentru care, tot conform deciziei CCR, soluțiile trebuie desființate, iar dosarele trebuie reîntoarse în primă instanță, pentru rejudecare. Culmea, Completul de 5 a amânat pronunțarea înr-un dosar în care, la fond, au fost pronunțate decizii de achitare, sub motivul că, autosesizându-se, Înalta Curte vrea să trimită, și în acest caz, o listă cu întrebări către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, care să lămurească dacă ÎCCJ poate încălca deciziile obigatorii ale Curții Constituționale.
În Drept, se vorbește, atunci când se tergiversează un dosar, că se aplică așa-zisele „chichițe avocățești”, care să servească interesele clienților avocaților. La Înalta Curte de Casație și Justiție s-a inventat o nouă tehnică a chichiței judecătorești. Astfel, ieri, Completul 1 Penal de 5 Judecători al ÎCCJ a decis să amâne pentru miercuri pronunțarea în apelul formulat de DNA împotriva hotărârii Secției Penale de la ÎCCJ prin care fostul deputat PSD Sebastian Ghiță, dar și Iulian Bădescu, fost primar al municipiului Ploiești, au fost achitați în dosarul de corupție instrumentat de celebra „Unitate de Elită” a DNA din Prahova. Motivul este acela că respectivul complet s-a sesizat din oficiu și intenționează să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene în legătură cu dreptul ÎCCJ ca și în acest dosar să nu respecte decizia Curții Constituționale prin care a fost constatată existența conflictului juridic de natură constituțională generat de refuzul instanței supreme de a constitui, la fond, completuri specializate să judece infracțiuni de corupție.
Planul judecătorilor, devoalat chiar în fața instanței
Apărătorii din dosarul supus judecății au solicitat, chiar dacă, la fond, clienții lor au fost achitați, să desființeze soluția și să trimită cauza spre rejudecare, la fond, la un complet legal constituit. Asta, chiar dacă decizia CCR nu este una benefică pentru clienții lor. Însă interesant este cum apărătorii din acest dosar devoalează chichița judecătorească prin care ÎCCJ vrea să ocolească aplicarea unor decizii ale Curții Constituționale: „Respingeți ca inadmisibilă această sesizare. Rolul CJUE nu este să ofere opinii pe chestiuni generale de drept, ci este acela de a oferi interpretări puctuale pe chestiuni Unionale. Articolul 4 din Directiva din 2017 privind spălarea banilor e validă în cauzele de spălare a banilor. Pentru că infracțiunile predicat se referă la infracțiuni care pun în pericol interesele financiare ale Uniunii Europene. În această cauză, însă, infracțiunea de dare de mită nu pune în pericol interesele Uniunii Europene. Transferul de bani nu are legătură cu UE și s-ar pune în atenția CJUE o chestiune ce ține de arhitectura dreptului intern al țării. Nu putem înlătura motivarea Curții Constituționale, care are valență națională, prin sesizarea CJUE cu o măsură nenumită”.
Ce spune legea
Nu este prima cauză în care Înalta Curte pune la îndoială obligativitatea de a respecta deciziile Curții Constituționale, care vizează în mod direct modul ilegal în care s-au constituit completurile de judecată de la ÎCCJ. Este vorba despre decizia de la finalul anului trecut în care s-a constatat ilegala constituire a completurilor de 5 judecători, dar și de decizia de anul acesta, prin care s-a constatat că nu au fost respectate prevederile legale cu privire la constituirea completurilor de 3 judecători învestite să judece infracțiuni de corupție. Anul acesta, mai multe completuri care judecă atât apeluri, cât și contestații în anulare, au întrebat Curtea de Justiție a Uniunii Europene dacă pot, sine die, să ignore deciziile CCR, în opinia lor prevalând dreptul Uniunii Europene. Chiar și în dosare în care nu a fost adusă atingere intereselor Uniunii Europene.
În fapt, Conform Legii nr. 47/1997, privind Organizarea și Funcționarea Curții Constituționale, CCR este garantul supremației Constituției și unica autoritate jurisdicțională constituțională din România. CCR este independentă față de orice altă autoritate publică și se supune numai Constituției și legii sale de organizare și funcționare, iar deciziile și hotărârile se pronunță în numele legii, se publică în Monitorul Oficial al României și sunt general obligatorii. Inclusiv soluțiile prin care au fost constatate conflicte juridice de natură constituțională între autoritățile publice.
Nu respectă deciziile CCR, dar sesizează Curtea în cazul procurorului Mihaela Iorga Moraru
În timp ce pune la îndoială dreptul CCR de a constata conflicte juridice constituționale care au legătură cu actele sae, Înalta Curte sesizează CCR, la cererea procurorului general al României, cu excepție de neconstituționalitate, o prevedere din Legea 304/2004 privind Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, în dosarul în care procurorul SIIJ Mihaela Moraru Iorga este judecată pentru fals intelectual și favorizarea făptuitorului, conform Mediafax. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de procurorul Parchetului General, după ce fostul șef al Secției Speciale de Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) Gheorghe Stan a retras contestația DNA în cazul Mihaelei Iorga Moraru înainte de a fi numit judecător CCR. Excepția se referă la o prevedere care vizează modul de funcționare al SIIJ, care permitea Secției să retragă căile de atac în dosare în care sunt judecați magistrați.
Astfel, Stan a retras, înainte de a fi numit judecător la CCR, contestația DNA în cazul procurorului Mihaela Iorga Moraru, procuror al Secției, judecat pentru fals intelectual și favorizarea făptuitorului.
Curtea de Justiție a UE, „portița” folosită de ÎCCJ pentru a ocoli dispozițiile definitive ale instanței de contencios constituțional