Un model de succes, turismul culinar sau gastronomic, pare a fi „pariul” anului 2019 în mai toate zonele turistice ale României. Sibiul este declarat Regiune Gastronomică Europeană, dar şi Dobrogea mizează, anul acesta, pe aceeaşi „reţetă” care deja s-a dovedit un succes în tot ceea ce înseamnă agroturism, nu doar în ţara noastră, ci şi în alte locuri din lume, unde tradiţiile culinare reprezintă o atracţie în sine. Delta Dunării şi zona continentală a Dobrogei, din judeul Tulcea, dar şi zona litoralului, în judeţul vecin, Constanţa, au împreună avantajul de a reprezenta o regiune istorică specială, locuită de 14 grupuri etnice foarte bine reprezentate, care au ce oferi turiştilor români şi străini, din perspectivă gastronomică.
Un model de succes, pe care-l regăsim în ţările balcanice, este turismul gastronomic. Bulgaria şi Serbia şi-au promovat intens această ofertă, în ultimii ani, mizând pe reţetele tradiţionale autentice, astfel încât să atragă turiştii străini spre partea rurală continentală, acolo unde nu sunt peisaje spectaculoase, mari investiţii în baze de cazare şi agrement sau vestigii istorice importante. Dobrogea are avantajul de a putea lega circuitele gastronomice de toate celelalte „ingrediente” ale succesului ofertei turistice: litoral, Delta Dunării, Munţii Măcin, cetăţi antice şi medievale spectaculoase şi zone de agrement. În aceleaşi circuite intră şi un drum al vinurilor, liant între zonele vizitate, dar poate fi adăugat şi un drum al mierii, Tulcea fiind renumită pentru producţia de miere. Anul acesta vor fi lansate primele circuite integrate, bazate pe gastronomia locală, în Dobrogea.
Delicatese tradiţionale mai puţin cunoscute
Dacă până acum ne gândeam la un prânz cu peşte proaspăt, la malul mării sau în Deltă, dobrogenii încep să-şi arate şi celelalte mâncăruri specifice zonei, fiecare grup etnic având câte ceva spectaculos în tradiţia culinară. De la pastrama aromânilor din această zonă istorică, până la „şti” - ciorbă specifică lipovenilor, la storceagul specific pescarilor din Delta Dunării, la plăcinta dobrogeană cu brânză, şuberecul turcesc sau baclavale făcute în casă, Tulcea şi Constanţa pot face sute de combinaţii în care să introducă mâncăruri tradiţionale delicioase, în circuite gastronomice. Iar gastronomia este o parte a culturii populare, astfel încât un astfel de circuit culinar se poate îmbina perfect atât cu natura, cât şi cu vizitele obiectivele turistice ale zonei.
Comunităţile etnice se întrec în bucătărie
Doar în zona Jurilovca, de exemplu, se poate parcurge un circuit turistic unic, ce leagă Delta Dunării de Marea Neagră la Gura Portiţei, dar şi de cetăţile Argamum şi Enisala, iar pentru o incursiune în viaţa satului tradiţional, este demnă de luat în considerare o vizită la ferma tradiţională de la Vişina, localitate vecină cu Jurilovca, unde satul patriarhal arată o realitate diferită de cea din zona Deltei, cu alte etnii şi alte obiceiuri, inclusiv culinare. Iar într-un sejur dedicat Dobrogei, se poate merge spre nordul judeţului, la Luncaviţa şi la Greci, pe traseele din Munţii Măcin, unde şi mâncărurile specifice acestei zone, dar şi vinurile dobrogene şi mierea aşteaptă să fie descoperite de vizitatori. Zone precum Valea Teilor sau Valea Mierii spun povestea uneia dintre regiunile cele mai productive pentru apicultori, de unde pleacă cea mai pură miere naturală, spre pieţele din întreaga lume. Iar combinaţia între gastronomia locală, vinurile locale şi miere poate fi startul unui nou brand regional de mare succes, la fel ca în Serbia.
Tulcea mizează pe agricultura ecologică şi bioeconomie
Dobrogea are şi avantajul de a se situa în topul zonelor cu cele mai întinse suprafeţe pe care sunt culturi agricole ecologice certificate. Doar în judeţul Tulcea se însumează 73.000 de hectare de culturi ecologice, iar Rezervaţia Biosferei Delta Dunării acceptă doar astfel de culturi agricole, astfel încât produsele de aici au şi garanţia Eco şi Bio, o atracţie în sine pentru circuitele gastronomice cu specific local. „Agricultura ecologică este în primul rând o modalitate de valorificare superioară a produsului agricol, prin introducerea în lanţul alimentar scurt generat de turism. Liantul dintre agricultura ecologică şi turismul responsabil este alimentul Bio. Trebuie să ţinem cont de faptul că alimentul Bio este, practic, produsul finit, care ajunge direct la turistul venit să viziteze Delta Dunării şi, în general, judeţul Tulcea. Sunt foarte importante activităţile economice nepoluante, desfăşurate în Delta Dunării. S-a discutat deja nevoia de implementare a conceptului de bioeconomie în Delta Dunării, care va reprezenta fundamentul unei noi alocări de fonduri europene 2021-2027, pentru integrarea în Strategia Dunării”, spune Cătălin Ţibuleac, preşedintele Asociaţiei de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării (AMDTDD).
SPA şi relaxare, la Tulcea
Zona de relaxare la SPA din oraşul-poartă spre Delta Dunării, Tulcea, este la piscina acoperită a hotelului Delta, aşezat chiar pe faleză. Pe lângă bazinul cu dimensiuni semiolimpice, există o saună umedă – Hammam, cu baie de aburi turcească –, sală de fitness, jacuzzi şi salon de masaj. Este singurul centru cu piscină acoperită din Tulcea.
Povestea storceagului din Delta Dunării
Specific pescarilor din Delta Dunării, storceagul are câteva secrete. În primul rând, adevăratul storceag se prepară din mai multe tipuri de sturion, pe care pescarii din zona Deltei îi puteau pescui, înainte de aplicarea interdicţiei, prin legislaţia internaţională. Timp de sute de ani, icrele de sturion şi reţetele culinare pe bază de sturion au fost parte integrantă a culturii tradiţionale din aceste locuri. Astăzi, storceagul se prepară din sturion de crescătorie sau chiar din alte specii de peşte, însă nu mai are acel specific deltaic secular al reţetei tradiţionale autentice. Reţeta de storceag s-a născut, de fapt, din nevoia de a prepara peştele pe care locuitorii din această zonă îl prindeau zilnic, pentru a-şi hrăni familiile. Iar combinaţia de mai multe tipuri de sturion rezulta, pur şi simplu, din faptul că pescarii se întorceau acasă cu ceea ce reuşeau să prindă la o ieşire pe apă, doar pentru hrana zilnică. Storceagul este specific în special zonei Sfântu Gheorghe, iar la baza reţetei pare a sta bucătătia ucraineană, fiind diferit de borşul de peşte lipovenesc, din aceeaşi zonă a Deltei Dunării. Pe lângă sturioni, la prepararea storceagului se fierb legumele specifice zonei - cartofi, morcovi, ceapă, ardei gras, iar supei i se adaugă smântână, un gălbenuş de ou şi, eventual, o mână de mărar proaspăt. Şi, pentru că reţetele tind să se influenţeze între ele, în satele izolate dintre ape, există şi varianta care combină mujdeiul de usturoi cu specific lipovenesc în reţeta de storceag, în anumite zone din Deltă.