Luna august este perfectă pentru a vizita Moldova și Bucovina. În nordul țării, în localitatea Ciocănești, turiștii pot experimenta o adevărată excursie în „mașina timpului”, pe drumurile parcurse de strămoși, cu pluta pe Bistrița Aurie. Într-o astfel de aventură pot vedea și lostrițe care la sfârșitul verii înoată în amonte. Peisajele de vis, casele și mâncărurile tradiționale, mănăstirile din nordul Moldovei și traseele montane alcătuiesc, împreună, un adevărat paradis pentru cei care vor să se bucure de o vacanță de neuitat în România.
Bucovina este una dintre cele mai căutate zone turistice din țara noastră, având foarte multe posibilități de a parcurge circuite unice. Comuna Ciocănești se află în vestul Bucovinei, la doar 22 de kilometri distanță față de celebra stațiune turistică Vatra Dornei. Este un adevărat muzeu în aer liber. Casele pictate, lemnele pentru iarnă, așezate cu minuțiozitate, iarba de un verde ireal la sfârșit de vară, colinele care completează decorul parcă așezat de o mână de artiști, unde caii cu ciucuri mari, roșii, par a fi fost aduși pentru o piesă de teatru și par a avea în spate un regizor atent la detalii, pentru a-i încânta pe vizitatori. Doritorii de senzații tari pot face rafting, pe Bistrița, coborând din zona montană spre Ciocănești, iar amatorii de drumeții pot merge spre Câmpulung Moldovenesc și Pojorâta, de unde pornesc drumurile spre Rarău. La fel de frumoasă este și partea de nord a Moldovei, unde s-au înmulțit și s-au îmbunătățit locurile de cazare, având oferte la fel de bune ca în județul Suceava. Atunci când cererea pentru locurile de cazare este foarte mare în Bucovina, alternativa este spre sud, în județul Neamț. De aici se pot face excursii de o zi, atât în circuitele ecumenice, cât și în cele laice, la Mănăstirea Sihăstria, Mănăstirea Secu, Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava și la Cetatea de Scaun a Sucevei. Un alt traseu se poate face la Mănăstirile Voroneț, Moldovița, Sucevița și Putna. La doar 20 de kilometri distanță față de Cetatea de Scaun a Sucevei, Mănăstirea Dragomirna este unică în lume prin arhitectură și mai ales una dintre puținele mănăstiri ortodoxe fortificate. Cetatea de Scaun este unul dintre principalele puncte de atracție pentru turiști și a fost recent renovată, cu fonduri europene. Spre sud, Cetatea Neamțului este, de asemenea, un loc preferat de turiștii care vizitează Moldova.
Locuri mai puțin cunoscute
Hanul Ancuței, cel din povestirea cu același nume, scrisă de Mihail Sadoveanu, și-a păstrat farmecul și tradiția. În circuit sunt incluse și obiective culturale, precum Cetatea Neamțului sau castelul de la Miclăușeni, dar și excursii în cele mai frumoase zone montane în care se poate ajunge cu autocarul, în cel mult două ore, precum Cheile Bicazului sau Lacul Roșu. Hanul Ancuței încă există astăzi, la peste 300 de ani de la prima atestare documentară. Are foarte multe secrete care merită să fie descoperite. Iubitorii bucătăriei moldovenești tradiționale află, ajunși aici, că tocmai au călcat pragul unei lumi de poveste, pe pardoseala originală a hanului la care obișnuia să poposească și marele scriitor, asemenea multor călători care trăgeau la locul de odihnă. Și pivnița este păstrată tot de atunci. Localnicii spun că hanul este mult mai vechi decât arată atestarea documentară și a născut legende, în afară de povestirea lui Sadoveanu, iar faptul că a rezistat atât de mult timp ar putea fi pus pe seama unei legi nescrise a comerțului tradițional: locul de han este ales de călători, de negustori, la răscruce de drumuri, și nu de hangii. Se spune că unele locuri de pe pământ sunt încărcate cu energie pozitivă sau negativă. Acest loc este, cu siguranță, unul menit să atragă tot ce e mai bun și asta l-a ținut viu cel puțin în ultimii 300 de ani, în ciuda tuturor problemelor care au apărut în țară și în societatea românească. Este un loc binecuvântat. Un loc în care negustorii obișnuiau să se adăpostească, în drumurile lor lungi.
Nicolae Ceaușescu a cerut refacerea hanului
În anul 1718, hanul a fost construit aici prima dată, așa cum arată el acum. Prin 1920, era deja în ruină. Proprietarii n-a mai plătit impozitele și hanul a fost confiscat de Casa Rurală. Familia Plugaru, care o avea pe Ancuța, cea din poveștile lui Sadoveanu, l-a cumpărat de la Casa Rurală, dar nu mai era hanul de altădată. Era deja o cocioabă cu patru odăi. După 1967, anul când a venit Nicolae Ceaușescu la putere, s-a dezvoltat foarte mult turismul. Localnicii spun că Ceaușescu a trecut pe la Neamț și a spus să se construiască aici un han, așa cum era altădată. Pe vremea aceea, hanul se numea Rateș. Ca acum 300 de ani, hanul are două porți mari și ziduri foarte groase, de jumătate de metru. Are două fețe, pentru că negustorii intrau cu căruțele aici și făceau toate schimburile de mărfuri. Căruțele rămâneau jos, iar mesele erau sus. Caii stăteau afară, iar ei rămâneau peste noapte în odăi. În 1968 a fost construit actualul han, exact așa cum era în 1718 prima construcție. Pe același loc binecuvântat, unde hanul a reînviat din propria-i cenușă. Piatra este de 300 de ani. Sadoveanu stătea foarte mult timp în casa de lângă Schitul Vovidenia, care-i fusese oferită de episcopul Moldovei și Basarabiei, și venea la Hanu Ancuței să mănânce. Gurile rele spun că el era îndrăgostit de Ancuța. Sunt multe legende locale legate de Sadoveanu. Chiar „Baltagul” ar fi fost inspirat dintr-o întâmplare adevărată, pe care el a adaptat-o. La Hanu Ancuței, pâinea este făcută la cuptorul și el vechi de mai bine de 100 de ani, recondiționat de meșterii locului. Totul este autentic și valoros aici, pentru că hanul a fost reconstituit cu ajutorul consultanței de specialitate, din partea unor etnografi. Până și acoperișul Hanului Ancuței este demn de un muzeu etnografic, în stilul arhitectural al acestei zone, cu draniță.
Castelul Miclăușeni și simbolurile heraldice
Undeva, pe E 85, un pâlc de copaci ascunde una dintre minunile arhitecturale ale lumii, la numai 20 de kilometri distanță de orașul Roman. Abaterea de la drum, pe o cărare pe care cei mai mulți călători o ocolesc, duce către un adevărat paradis. Castelului Miclăușeni, construit în stil neogotic, este foarte bine conservat, în ciuda tratamentului de degradare la care a fost supus în perioada regimului comunist. Păstrează elemente arhitecturale unice în lume, iar simbolurile heraldice pe care le dezvăluie sunt demne de o analiză a experților internaționali. Aici, fiecare frunză, verde sau stilizată, din grădina castelului sau din zidurile lui, spune povestea și istoria familiei Sturdza. Unul dintre copacii plantați de foștii proprietari, din familia Sturdza, este un ginkgo-biloba, unic în România. Castelul a fost construit între anii 1880-1904, de Gheorghe Sturza și soția lui, Maria, prin transformarea unui vechi conac boieresc. De aici se pot face și excursii montane, spre Durău, tot în județul Neamț, de unde se poate parcurge unul dintre cele mai frumoase trasee montane, în Masivul Ceahlău. Din stațiunea Durău se urcă prin pădure, la Cabana Fântânele, timp de o oră și jumătate, apoi se poate merge mai departe, coborând spre Cascada Duruitoarea, apoi spre Cabana Dochia, pe un traseu care se parcurge în circa trei ore și jumătate. În această zonă, gurmanzii au multe surprize plăcute, pentru că mâncărurile tradiționale îmbină specificul moldovenesc și cel secuiesc, Durău fiind foarte aproape de Harghita, la 50 de kilometri distanță de Borsec.
Unul dintre hanurile Moldovei a devenit celebru datorită scrierilor lui Mihail Sadoveanu, care a ales numele celebrului loc de popas pentru a da titlul povestirii „Hanu Ancuței”.