Pe listă se regăsesc 19 instituții de învățământ, 13 edificii socio-culturale, 11 blocuri de locuințe, 4 clădiri administrative și 3 unități de sănătate. Clădirile se găsesc în București, Argeș, Botoșani, Brașov, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Ilfov, Neamț, Prahova, Timiș, Tulcea, Vaslui și Vrancea. Adresele clădirilor care vor intra în reabilitări pot fi consultate pe site-ul Ministerului Dezvoltării.
Ministerul Dezvoltării derulează Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, care are pentru anul în curs un buget alocat de 200 de milioane de lei credite bugetare și 500 milioane de lei credite de angajament. Finanțarea este de 100%, iar locatarii clădirilor consolidate și autoritățile locale nu vor fi nevoiți să restituie banii. În perioada 3 ianuarie - 20 februarie a fost deschis apelul de proiecte pentru Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, în urma căruia au fost depuse cereri de finanțare pentru consolidarea seismică a 366 de clădiri.
Celelalte 316 proiecte dintre cele 366 de solicitări primite pentru includerea în programul de reabilitare au primit solicitări de clarificare și sunt acum în etapa de evaluare. Pentru cele 50 de imobile incluse în prima fază a reabilitării, costul lucrărilor anticutremur se ridică la 738 milioane de lei.
Pe lângă clădirile care vor fi incluse în Programul național de consolidare, Ministerul Dezvoltării mai finanțează reabilitarea a 251 de clădiri prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar alte 57 de clădiri vor fi reabilitate prin intermediul Companiei Naționale de Investiții.
Acordul, obținut mai ușor
Executivul a aprobat în ultima sa ședință, la propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, noi reglementări pentru reducerea riscului seismic al clădirilor. Reglementările care modifică legea în vigoare prevăd consolidarea acestora cu acordul majorității proprietarilor. Aceeași prevedere se va aplica și proprietarilor care nu sunt constituiți în asociații de proprietari. Până acum a fost nevoie de acordul unanim al tuturor proprietarilor, fapt care a împiedicat consolidarea unor clădiri, se arată în actul normativ care urmează să fie înaintat Parlamentului pentru aprobare.
Consolidarea seismică va fi urgentată
De asemenea, în vederea prioritizării investițiilor de consolidare seismică, noile reglementări vizează și accelerarea activităților de evaluare vizuală rapidă a clădirilor, pentru a obține o imagine de ansamblu cu privire la vulnerabilitatea seismică a clădirilor. Actul normativ vizează instituirea unor termene pentru evaluarea vizuală rapidă a clădirilor, care vor fi urmate, dacă este cazul, de expertize. Astfel, spitalele, școlile, grădinițele, liceele, creșele și toate clădirile care sunt instituții de învățământ vor fi evaluate vizual urgent. Această procedură trebuie începută până cel târziu la 1 ianuarie 2024 și finalizată până cel târziu pe 1 iunie, anul viitor. Celelalte clădiri publice au aceleași termene. În cazul blocurilor de locuințe, termenul de începere a evaluării rapide este de 1 ianuarie 2025, iar până la 1 iunie 2026 trebuie finalizat. Totodată, noile reglementări interzic închirierea apartamentelor din clădirile cu risc seismic ridicat (RsI) până după consolidarea acestora și nu vor putea fi organizate evenimente aglomerate, în unele condiții, în astfel de clădiri: dacă sunt peste 50 de persoane într-o încăpere, fiecăreia revenindu-i un spațiu mai mic de 4 metri pătrați.
De la 0,2 g la 0,15 g
De asemenea, în contextul cutremurelor recente din zona Olteniei, care nu a fost considerată o zonă cu risc seismic ridicat, s-a considerat necesară extinderea criteriilor de înscriere în Programul național de consolidare a clădirilor. Astfel, valoarea de vârf a accelerației terenului pentru proiectare la cutremur, potrivit hărții de zonare a teritoriului României din Codul de proiectare seismică P100-1, mai mare sau egală cu 0,20 g, se reduce la valoarea 0,15 g. În aceste condiții, vor putea depune cerere de finanțare pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic și localitățile care până acum nu au fost considerate cu risc, ca, de exemplu, cele din județul Gorj.
Potrivit Strategiei naționale de reducere a riscului seismic, în sectorul de educație și în sectorul rezidențial, care conțin cel mai mare număr de clădiri publice și, respectiv, private, peste 70% din fondul construit existent a fost proiectat înainte de apariția primului normativ privind protecția seismică (1963) sau în perioada în care funcționau reglementările de nivel inferior (1963-1977). Pe de altă parte, baza de date a Institutului Național de Sănătate Publică arată că aproximativ 45% din clădirile existente din sectorul de sănătate pot avea un nivel ridicat de vulnerabilitate la seism. Dintr-un total de 3.100 de clădiri, expertizate tehnic și încadrate în clase de risc seismic, 14% sunt încadrate în clasa de risc seismic RsI (risc ridicat de prăbușire), 30% în clasa de risc seismic RsII (probabilitatea de prăbușire este redusă), 38% în clasa de risc seismic RsIII (sunt așteptate degradări structurale ) și 18% în clasa de risc seismic RsIV (proiectate pe baza prescripțiilor în vigoare). Totuși, doar pentru o parte dintre clădiri există disponibile informații cu privire la lucrările de consolidare sau reabilitare anterioare, ceea ce impune o revizuire și validare tehnică suplimentare.