Până acum, 35 de deputaţi şi 14 senatori şi-au abandonat sau au fost nevoiţi să renunţe la calitatea de parlamentar, adică un procent de 8,73% la Camera Deputaţilor şi 8,5% la Senat. Asta numai după trei ani de la alegerile din 2012. Precedentul Parlament a avut 37 de deputaţi şi 14 senatori care nu şi-au dus mandatul până la sfârșit, dar asta la capătul unei legislaturi complete. Ce-i drept, numărul de parlamentari a variat apreciabil. Dacă în 2008, au fost aleşi 335 de deputaţi şi 123 de senatori, Parlamentul supradimensionat din 2012 cuprindea 412 deputaţi şi 176 de senatori, procentajele de „abandon parlamentar” fiind în 2008- 2012 de 11% la Cameră şi 11,3% la Senat. Deşi rata pare a fi mai mare decât în actualul Legislativ, statistica este înşelătoare.
Ce i-a ispitit pe aleşi
Dacă se păstrează ritmul actual în care parlamentarii renunţă sau îşi pierd mandatele, este previzibil ca rata de abandon a legislaturii actuale să o depăşească uşor pe cea din legislatura trecută. Însă mai probabilă este o creştere spectaculoasă de renunţare la mandat în iunie 2016, atunci când se vor afla rezultatele de la alegerile locale. În 2012, mulţi parlamentari au candidat pentru posturi de primar sau preşedinte de consiliu judeţean, iar după succesul în alegeri au renunţat la funcţia de la Bucureşti. Aşa au stat lucrurile pentru 12 senatori şi 9 deputaţi. Dacă feno-menul se va repeta la vară la aceeaşi scară, probabil că 15% dintre deputaţi şi senatori nu vor avea un mandat întreg la activ. Printre cei care au renunţat în vara lui 2012 se află senatorii Nicolae Robu, ales primar la Timişoara, Lia Olguţa Vasilescu (primăriţă Craiova), Marian Cristinel Bîgiu (preşedinte CJ Buzău), Adrian Ţuţuianu (preşedinte CJ Dâmboviţa), Iulian Bădescu (primar Ploieşti), Emilian Frâncu (primar Râmnicu-Vâlcea) şi deputaţii Florin Ţurcanu (preşedinte CJ Botoşani), Minodor Dobre (preşedinte CJ Mureş), Robert Negoiţă (primar sectorul 3), Horea Uioreanu (pre-şedinte CJ Cluj), Cristian Adomniţei (pre-şedinte CJ Iaşi), Emil Radu Moldovan (pre-şedinte CJ Bistriţa-Năsăud), Cătălin Nechifor (preşedinte CJ Suceava) şi Culiţă Tărâţă (preşedinte CJ Neamţ). Pentru aceştia statutul de potentat local a fost mai tentant decât cel de posesor de cartelă de vot printre alte câteva sute de oameni. Rămâne de văzut câţi dintre actualii parlamentari vor dori să fie fruntaşi în judeţele lor decât „codaşi” la Bucureşti. Ca şi în legislatura trecută, mulţi parlamentari au fost tentaţi de funcţii poate mai puţin prestigioase, dar mai stabile şi, nu în ultimul rând, mai bănoase. Dintre senatori, Toni Greblă (PSD) a devenit judecător al Curţii Constituţionale, însă scandalul de corupţie l-a determinat să demisioneze şi de acolo. Victor Ciorbea (PNL) a preluat în aprilie 2014 postul de Avocat al Poporului, iar în iunie 2015, Mihai-Răzvan Ungureanu (PNL) s-a întors la şefia Serviciului de Informaţii Externe. Ilie Sârbu (PSD) a ieşit din politică ca vicepreşedinte al Curţii de Conturi. Dintre deputaţi au plecat Dan Radu Ruşanu ca preşedinte la Autoritatea de Supraveghere Financiară, Maria Grapini , Damian Drăghici şi Dan Nica la Parlamentul European şi Adrian George Scutaru în calitate de consilier prezidenţial. Ca şi în cazul unor parlamentari deveniţi aleşi locali, nici diversele sinecuri nu oferă siguranţa că ai scăpat de ochiul procurorilor. Dan Radu Ruşanu este în arest la domiciliu, el fiind inculpat în dosarul ASF-Carpatica în care este acuzat de trafic de influenţă, constituire de grup infracţional şi favorizarea infractorului. Numele lui Dan Nica apare în dosarul Microsoft, iar George Scutaru a trebuit să renunţe repede la postul de consilier al preşedintelui Klaus Iohannis, după ce a fost acuzat, alături de deputatul PNL Dan Motreanu, de finanţare ilegală a campaniei prezidenţiale a actualului şef al statului.
Bilanţul procurorilor
În comparaţie cu legislatura precedentă, au crescut şi cazurile în care parlamentarii sunt nevoiţi să demisioneze ca urmare a dosarelor deschise de către DNA sau chiar a unor decizii definitive ale instanţelor judecătoreşti. De exemplu, senatorul Antonie Solomon a intrat la închisoare într-un dosar de corupţie, iar Sorin Roşca Stănescu a fost condamnat pentru manipularea pieţei de capital. Darius Vâlcov şi-a anunţat demisia din Parlament înaintea votului privind autorizarea începerii urmăririi sale penale în dosarul în care este acuzat de luare de mită. Olosz plecat tot din cauza unor dosare penale, în timp ce Akos Mora a renunţat la mandat la capătul unei lupte îndelungate cu ANI, ce l-a acuzat de incompatibiliGergely şi Iosif Secăşan au tate. Dintre deputaţi, se remarcă demisia lui Viorel Hrebenciuc, fostul mare maestru al combinaţiilor PSD din Parlament, ce şi-a anunţat demisia din arest. Relu Fenechiu a fost condamnat în dosarul Transformatorul, iar Monica Iacob-Ridzi în dosarul Ziua Tineretului. Gigi Becali nu a stat în Parlament decât jumătate de an, loc pe care l-a părăsit pentru penitenciarul Poarta Albă unde a ispăşit o condamnare în dosarul Valiza, în timp ce Gheorghe Coman a ajuns la închisoare pentru o şpagă luată în benzinărie.
Pierderile inevitabile
Ca în orice alt loc de muncă, au fost şi cazuri nefericite în care unii parlamentari şi-au încheiat mandatul în urma decesului. Este vorba de senatorul Ştefan Stoica (neafiliat) ce s-a stins la numai 37 de ani şi de deputaţii Mircea Grosaru (minoritatea italiană), Aurel Vlădoiu (PSD) şi Gheorghe Ciobanu (PSD). Un alt deputat, Vasile Mocanu (PSD), a renunţat la mandat din cauza problemelor de sănătate. O demisie mai surprinzătoare a fost cea a deputatului Mihai Stănişoară, în aprilie anul trecut. Acesta şi-a anunţat nu doar renunţarea la Parlament, cât şi retragerea completă din politică. Stănişoară a fost mulţi ani un lider proeminent al PDL, fiind şi ministru al Apărării din partea acestui partid, a fost şi consilier al lui Traian Băsescu, însă în anul 2012 a trecut la PNL înaintea alegerilor. După anunţarea fuziunii dintre cele două partide de dreapta, Stănişoară i s-a alăturat lui Tăriceanu la înfiinţarea Partidului Liberal-Reformator.
Cioara de pe gard
În vara anului 2012, în Parlament a fost o adevărată febră a alegerilor locale, mulţi aleşi fiind tentaţi de funcţiile din administraţia locală ce aduc mai multă putere. Ultimii ani au dovedit că unii au dat vrabia din mână pe cioara de pe gard deoarece având mai mulţi bani pe mână nu au re-zistat tentaţiei de a-şi adjudeca o parte din ei. Marian Cristinel Bîgiu (CJ Buzău) este acuzat de luare de mită, ca şi Horea Uioreanu (CJ Cluj). Acesta din urmă şi-a pierdut deja mandatul. Emilian Frâncu a fost deja trimis la închisoare pentru o şpagă la care i s-a organizat un flagrant. Fostul primar de Ploieşti, Iulian Bădescu, este sub control judiciar în dosarul finanţării echipei Petrolul Ploieşti. Florin Ţurcanu (CJ Botoşani) a rămas fără funcţie pentru fals în acte şi abuz în serviciu, iar probleme cu justiţia mai au şi Cătălin Nechifor (CJ Suceava) şi Cristian Adomniţei (CJ Iaşi).
Anul 2015, an de vârf al plecărilor din Parlament. Majoritatea forțate de către DNA
Doar în acest an au rămas fără mandat 18 deputaţi şi trei senatori. Dintre aceştia, 10 au plecat din cauza pro-blemelor cu justiţia, ei fiind cercetaţi, iar unii chiar arestaţi în momentul în care au decis să plece din Parlament. Este vorba de Ioan Adam (PSD), Dănuţ Culeţu (PNL), Ion Diniţă (PC), Marko Attila (UDMR) , Miron Mitrea (PSD), Oana Mizil (PSD), Theodor Nicolescu (PNL) şi Constantin Adăscăliţei (PSD). Cazul ultimului este mai atipic, ANI obţinând în instanţă încă din luna martie o decizie definitivă de incompatibilitate, însă colegii său au întârziat oficia-lizarea vacantării mandatului. Până la urmă, Adăscăliţei şi-a anunţat în decembrie demi-sia. O luptă îndelungată cu ANI a dus şi Petre Roman, dar nici el nu a avut mai mult succes, mandatul său fiind invalidat. În premieră am avut şi un parlamentar fugar, Marko Attila. Parlamentul a aprobat două cereri ale procurorilor de încuviinţare a arestării preventive, ambele decizii fiind tardive, deputatul fugind în Ungaria, de gând să se întoarcă şi nici oficialităţile ungare nu se grăbesc să-l extrădeze. Theoţară din care nu pare a avea dor Nicolescu (foto) este pus sub acuzare într-unul din dosarele ANRP şi şi-a anunţat demisia pe când se afla în arestul preventiv. La fel a procedat şi Ion Adam (PSD), acuzat în acelaşi dosar cu Viorel Hrebenciuc.