Creșterea forțelor armate ruse și intensificarea atacurilor Iranului asupra disidenților din străinătate ar putea duce la implicarea țării într-un conflict intern, se arată în raportul prezentat de executivul condus de Keir Starmer.
Avertismentul reflectă declarațiile recente ale secretarului general al NATO, Mark Rutte, care a avertizat că, fără o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru apărare, britanicii „ar face bine să învețe rusa”. Starmer, aflat la summitul NATO de la Haga, a promis că va atinge obiectivul NATO de alocare a 5% din PIB pentru apărare, până în 2035.
Documentul avertizează: „Anumiți adversari pun bazele unor conflicte viitoare, poziționându-se astfel încât să poată provoca rapid perturbări majore în lanțurile noastre de aprovizionare și în sistemele energetice, pentru a ne descuraja să le contracarăm agresiunea. Pentru prima dată după mulți ani, trebuie să ne pregătim activ pentru posibilitatea ca teritoriul britanic să fie amenințat direct, inclusiv în contextul unui scenariu de război”.
În prefața scrisă a documentului, premierul Starmer avertizează: „Lumea s-a schimbat. Agresiunea Rusiei amenință continentul nostru. Competitivitatea strategică se intensifică. Ideologiile extremiste sunt în ascensiune. Tehnologia transformă natura războiului și a securității interne. Activități ostile ale unor state au loc chiar pe teritoriul britanic”.
Documentul a fost publicat marți, la câteva săptămâni după o revizuire strategică separată, care a recomandat o expansiune semnificativă a industriei de apărare a Marii Britanii, cu accent pe dezvoltarea de drone, submarine și capabilități avansate de inteligență artificială.
Războiul subversiv al Rusiei
Raportul de securitate oferă detalii ample despre amenințările cu care se confruntă țara, atât pe plan intern, cât și internațional. Rusia este menționată drept principala sursă de risc, având în vedere atacurile cibernetice frecvente și tentativele de sabotaj ale Moscovei.
Raportul avertizează asupra campaniilor subversive rusești și a intensificării activităților ostile iraniene pe teritoriul britanic
„Războiul din Ucraina a fost însoțit de o campanie de activități indirecte - inclusiv atacuri cibernetice și acte de sabotaj - desfășurate de Rusia împotriva Marii Britanii și a altor aliați NATO, precum și de o retorică nucleară tot mai accentuată, menită să constrângă capacitatea noastră decizională”, se arată în noua strategie de securitate.
Raportul subliniază în mod special vulnerabilitatea cablurilor subacvatice de fibră optică, prin care circulă 99% din datele digitale ale Regatului Unit. Acestea sunt ținta unor atacuri „persistente și în creștere” din partea submarinelor rusești, avertizează documentul.
Iranul - o amenințare directă
Iranul este, de asemenea, desemnat drept o amenințare majoră, atât prin alianța sa cu Moscova, cât și prin intensificarea represiunii asupra disidenților în străinătate. „Activitatea ostilă iraniană pe teritoriul britanic este în creștere, ca parte a eforturilor regimului de la Teheran de a reduce la tăcere criticii din diaspora, dar și o amenințare directă la adresa Marii Britanii”, precizează raportul.
Documentul marchează o schimbare clară de ton față de precedenta analiză de securitate, realizată acum patru ani de către guvernul condus de Boris Johnson, în contextul pandemiei de COVID-19. Acea versiune punea accent pe reziliența pandemică și pe producția de vaccinuri - teme care, de data aceasta, sunt menționate doar în treacăt.
China: între diplomație și tensiune
În ceea ce privește China, deși miniștrii au finalizat recent o „evaluare strategică” a relației cu Beijingul - document care nu va fi publicat integral - raportul evită să descrie colosul asiatic drept o amenințare. În schimb, China este prezentată drept o „provocare”.
În ciuda presiunilor venite din partea criticilor Beijingului, raportul nu recomandă includerea Chinei în nivelul superior al schemei de înregistrare a influenței externe, măsură care ar fi obligat lobbyiștii care lucrează în numele entităților statului chinez să se înregistreze pentru prima dată.
„Într-o lume mai volatilă, trebuie să reducem riscurile de neînțelegeri și de comunicare defectuoasă care au caracterizat relația cu China în ultimii ani”, se arată în document, care pledează astfel pentru mai mult dialog.
„Cazurile de spionaj chinez, interferență în democrația noastră și subminare a securității economice au crescut în ultimii ani”, se atrage însă atenția în raport.
Cu toate acestea, guvernul evită să califice China drept o amenințare, în pofida faptului că, marți după-amiază, ministrul de Externe, David Lammy, declara în Parlament că gigantul asiatic reprezintă o „amenințare sofisticată și persistentă” la adresa Marii Britanii. Ulterior, un purtător de cuvânt de la Downing Street a refuzat să reia afirmațiile lui Lammy, invocând formularea oficială din raport.
Priti Patel, una dintre cele mai puternice voci ale politicii externe din Marea Britanie, a acuzat guvernul că „a mers cu mâna întinsă” la China pentru a salva economia britanică.