Conform ministrului Mediului, Mircea Fechet, printre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic se află faptul că tăierile la ras vor fi interzise în aproape jumătate din suprafaţa de pădure a ţării, după ce, până în prezent, acestea sunt interzise doar în parcurile naţionale (896.758 de hectare). Astfel, această interdicție va fi extinsă în parcurile naturale (541.140 de hectare), dar şi în toate siturile Natura 2000 (5,5 milioane de hectare, din care aproape jumătate reprezintă pădure). În plus, statul va putea să îşi asume împădurirea terenurilor care au fost despădurite şi abandonate de proprietar.
„Astăzi, doar pe aproximativ 10% din pădurile României sunt interzise aceste tăieri, respectiv în parcurile naționale. Odată cu intrarea în vigoare a acestui act normativ (Codul Silvic - n.red.) extindem suprafața unde sunt interzise aceste aceste tăieri la ras în aproape jumătate din fondul forestier național. Vom adăuga toate siturile Natura 2000, ceea ce duce la un procent mai mare de 40 la sută, lucru care, în opinia mea și în opinia specialiștilor în silvicultură, această chestiune destul de tehnică va fi benefică”.ministrul Mediului, Mircea Fechet
Evaluarea de mediu va fi simplificată
O veste bună pentru proprietarii de păduri a venit și din partea lui Ionuţ-Sorin Banciu, secretar de stat în MMAP. El a anunțat că proprietarii de pădure sau deţinătorii vor parcurge nişte proceduri administrative birocratice mai simple şi mai rapide în vederea obţinerea evaluării de mediu pentru amenajamentele silvice. „Evaluarea de mediu, amenajamentul silvic este un subiect foarte important. Este un subiect care este într-un dosar de infringement cu Comisia Europeană, pentru că România are foarte multe planuri de management al pădurilor. Avem un sistem care pleacă de la 100 de hectare până la câteva zeci de mii de hectare (…) Toate se numesc amenajamente silvice, indiferent de suprafaţă, şi asta a creat în România o situaţie specială, comparativ cu alte state europene, în care ar trebui să facem evaluarea acestor amenajamente silvice. La fiecare amenajament, indiferent de proprietate, trebuie să se parcurgă această procedură de evaluare de mediu. Directivele europene spun că planurile de gestionare a pădurilor trebuie să parcurgă această procedură de evaluare de mediu, care în unele situaţii se suprapune peste evaluarea adecvată, adică evaluarea impactului activităţilor asupra habitatelor şi speciilor. Aici, având în vedere provocările prin care am trecut, am încercat să găsim soluţii legislative mai eficiente, să clarificăm cum anume se face evaluarea de mediu pentru amenajamentele silvice, pentru că sunt nişte planuri mai speciale. Nu e ca o construcţie, nu e o autostradă, ci e un sistem în care, pe de o parte, avem grijă de pădure, o gestionăm activ, dar în acelaşi timp chiar şi managementul forestier poate avea un impact asupra anumitor habitate şi specii”, a explicat oficialul din MMAP. El a mai adăugat că evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice armonizează la nivel local diferitele cerinţe şi „nu face altceva decât să dea încredere că actul silvic respectă legislaţia de mediu, protejează specii şi habitate şi nu strică prin management forestier”.
Se vor face planuri la nivelul regiunilor istorice
Rezolvarea acestei probleme spinoase pentru proprietarii sau deținătorii de păduri a fost una din preocupările Ministerului Mediului, iar soluția identificată a fost realizarea unor planuri regionale. „Pentru a rezolva problema aceasta, a foarte multor proceduri care se desfăşoară în toate agenţiile de mediu, am propus o soluţie a unor planuri regionale, nişte planuri la nivelul regiunilor istorice ale României, care să fie ca nişte planuri strategice, vizionare. Avem date din Inventarul Forestier la nivelul acestor regiuni istorice şi putem calcula impactul cumulativ al mai multor suprafeţe, al mai multor gestionări asupra parcurilor naţionale, ariilor protejate etc. În acelaşi timp, lucrările de infrastructură, fie că vorbim de autostrăzi sau de orice alte tipuri de lucrări de infrastructură, de obicei depăşesc graniţa unui judeţ şi atunci de aceea e bine să existe o evaluare pe zone mai mari. Vom elabora aceste planuri regionale, vom face aceste proceduri la un nivel superior, vom face evaluarea impactului asupra tuturor acestor specii, habitate, impactul lucrărilor care se desfăşoară în anumite regiuni istorice şi vom simplifica practic pentru proprietarul de pădure, pentru administrator, această procedură. Atunci, proprietarul de pădure sau deţinătorul care are 100 de hectare, 1.000 de hectare, parcurge nişte proceduri administrative, birocratice mai simple, mai rapide, pentru că un plan local va trebui să fie corelat cu cel regional şi atunci ne aliniem şi noi la un sistem european în care aşa se procedează cu evaluările de mediu”, a subliniat Ionuț-Sorin Banciu.