Cifrele publicate marți de către Departamentul de Comerț al SUA arată că schimburile comerciale bilaterale dintre Statele Unite și China au stabilit un nou record în 2022, atingând 690 de miliarde de dolari.
În timp ce o parte din creșterea cifrelor comerciale de anul trecut poate fi consecința unor niveluri istorice ale inflației, cifrele sunt total surprinzătoare, în contextul tarifelor vamale ridicate impuse de către Washington importurilor chinezești, în ultimii cinci ani, precum și al noilor eforturi de a opri fluxul de tehnologie americană către Beijing.
Cifrele mai demonstrează cât de interconectate rămân SUA și China, cel puțin din punct de vedere comercial, în ciuda eforturilor de a „decupla” efectiv economiile lor.
„Până acum, deciziile consumatorilor și ale companiilor au fost mai puternice decât cele ale guvernelor!”, remarcă Ed Gresser, fost adjunct al Reprezentantului SUA pentru Comerț și Economie.
„Tarifele sunt, practic, o formă de impozitare. Ele au un impact asupra fluxurilor comerciale, dar nu au o influență covârșitor de puternică, sau cel puțin nu au avut-o până acum.”, mai precizează el, citat de site-ul „Politico”.
Legea talionului nu funcționează
După ani de zile de creștere constantă a importurilor din China, fostul președinte american Donald Trump a pornit, în 2018, un război comercial de tip „ochi pentru ochi și dinte pentru dinte”, care a dus la aplicarea de tarife vamale pentru bunuri chinezești în valoare de peste 300 de miliarde de dolari.
Inițial, războiul a fost demarat de nemulțumirile profunde față de practicile comerciale ale Chinei, care a forțat companiile americane să ofere Beijingului acces la proprietatea intelectuală. Scopul inițial al acestui demers avea să se piardă, însă, relativ repede.
De cealaltă parte, chinezii au ripostat, lovind produse americane în valoare de aproximativ 100 de miliarde de dolari. Cele mai multe dintre taxele impuse de ambele părți rămân încă în vigoare, după doi ani de administrație Biden.
Trump și-a justificat o serie de acțiuni comerciale în numele securității naționale, tendință care a continuat și în timpul administrației Biden, în special sub forma controalelor la export, menite să țină cele mai sensibile tehnologii americane departe de armata chineză.
Executivul de la Washington se teme mai mult ca niciodată că președintele chinez, Xi Jinping, vrea să reunifice prin forță China cu Taiwanul, insula autonomă pe care Beijingul o consideră ca făcând parte din teritoriul său și a cărei poziție strategică ar ajuta armata colosului asiatic să domine regiunea.
Cu toate acestea, în pofida discuțiilor despre „decuplarea” de China, importurile americane de bunuri chinezești au crescut la 538,8 miliarde de dolari în 2022, cu doar un pic mai puțin decât recordul stabilit în 2018. De asemenea, anul trecut, SUA au exportat în China bunuri în valoare record de 153,8 miliarde de dolari.
Diferența dintre exporturi și importuri în comerțul cu China este de 382,9 miliarde de dolari în 2022, sumă care reprezintă, de asemenea, al doilea cel mai mare deficit comercial bilateral înregistrat vreodată.
„Decuplarea de China, o greșeală îngrozitoare!”
O mare parte din exporturile americane către China sunt produse agricole, ceea ce îi plasează pe fermieri în prima linie a oricăror demersuri de rupere sau de reducere a relațiilor comerciale.
„Cred că decuplarea de China ar fi o greșeală îngrozitoare!”, declara recent John Bode, președinte și director general al Asociației Rafinăriilor de Porumb și membru al Coaliției Fermierilor pentru Liberul Schimb. „Ar trebui să existe o abordare strategică a gestionării relației, astfel încât informațiile sensibile din punct de vedere strategic să fie protejate.”, a mai precizat el, citat de „Politico”.
În momentul de față, aceasta pare, de altfel, cea mai bună cale de urmat, în pofida tensiunilor diplomatice actuale, provocate de balonul-spion chinezesc care a survolat teritoriul american, și a unor episoade similare, cum a fost călătoria fostului președinte al Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, în Taiwan, în luna august, considerată de Beijing o provocare flagrantă a administrației de la Washington.
Nimic fără China
Un raport recent al „Boston Consulting Group” prevede că schimburile comerciale dintre SUA și China vor scădea cu 63 de miliarde de dolari, adică cu doar aproximativ 10%, până în 2031, deoarece companiile caută să evite întreruperile lanțului de aprovizionare, prin mutarea producției în locuri mai puțin riscante din punct de vedere geopolitic, cum ar fi în Mexic, India și în țările din Asia de Sud-Est.
În loc să abandoneze complet China, multe state și companii abordează o strategie de tip „China plus unu” pentru a-și diversifica opțiunile, susține Nikolaus Lang, director general al „Boston Consulting Group”.
Vietnamul, în special, a beneficiat de pe urma acestui nou concept, deoarece companiile americane caută să își limiteze în acest fel dependența de lanțurile de aprovizionare chinezești, într-o tendință care a devenit evidentă după încheierea mandatului administrației Trump.
Comerțul bilateral dintre SUA și Vietnam a crescut de peste trei ori în ultimii 10 ani, ajungând la un nivel record de 127,5 miliarde de dolari în 2022. Cea mai mare parte a creșterii a fost determinată de importurile americane din Vietnam, pe măsură ce companiile au transferat aici producția din China.
Acest lucru a dus la un deficit comercial al SUA cu Vietnamul, care a stabilit, de asemenea, un record, anul trecut, ajungând la 116,1 miliarde de dolari.
Sfârșitul globalizării, încă departe
Comerțul SUA cu restul lumii a atins, de asemenea, un nivel record în 2022, în ciuda unui val de protecționism fără precedent, înregistrat în întreaga lume.
Această realitate ar putea indica faptul că sfârșitul globalizării ar putea să nu fie atât de sigur pe cât au sugerat unii analiști economici, chiar dacă pandemia a rupt lanțurile de aprovizionare, iar tensiunile geopolitice au declanșat dezbateri despre „near-shoring”, adică despre externalizarea serviciilor către țări cu fus orar similar sau aproape de granițele statului unde se află companiile.
„Se poate observa o anumită schimbare în privința lanțului de aprovizionare; un pic mai puțin din China și ceva mai mult din alte surse.”, susține Gresser, citat de „Politico”. „Acest lucru nu se manifestă însă prin faptul că SUA fac comerț mai puțin decât înainte. În privința dolarilor, tranzacționăm mai mult decât în trecut!”, adaugă el.
Cifrele din 2022 includ importuri record de 553,3 miliarde de dolari din partea Uniunii Europene, care s-a plâns de noile subvenții americane pentru energie regenerabilă și tehnologie. Europenii se tem că aceste subvenții le vor afecta vânzările în SUA și vor deturna investițiile din Europa.
Acesta ar putea să fie cazul în viitor, dar este încă prea devreme pentru a vedea impactul noilor politici americane asupra datelor comerciale, este de părere Lang.
„De fapt, în ultimii ani, importurile au crescut și ca procent din totalul economiei americane, în timp ce exporturile au scăzut tot în acești termeni. Acest lucru poate fi rezultatul faptului că firmele au fost mai puțin încurajate să exporte din cauza cererii interne puternice sau, deoarece, tarifele lui Trump au crescut costul inputurilor și au făcut ca produsele americane să fie mai scumpe.”, este de părere Gresser.
Dolarul american puternic, care crește costurile bunurilor din SUA pentru cumpărătorii străini, este, de asemenea, o piedică pentru exporturi, mai spune el.
În pofida acestui fapt, SUA au avut totuși exporturi record către o serie de parteneri comerciali, inclusiv UE, China și alți peste 70 de parteneri.
O excepție evidentă a fost Rusia, pe care SUA și aliații lor au lovit-o cu o serie de sancțiuni, după invazia din Ucraina, la sfârșitul lunii februarie, anul trecut. Schimburile comerciale bilaterale dintre SUA și Rusia au fost mai puțin de jumătate din nivelul din 2021, atât importurile, cât și exporturile fiind în scădere drastică față de volumele de dinainte de război.