Tarifele oferite medicilor de CNAS sunt criticate și de stomatologi, care avertizează că noile tratamente introduse pe lista celor decontate riscă să rămână doar pe hârtie: „fără o majorare reală a bugetului total, noile măsuri vor reduce, în fapt, accesul românilor la tratamente gratuite”.
Proiectele de modificare a Contractului-cadru și a normelor de aplicare ale acestuia, puse săptămâna trecută în transparență de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), care propun schimbări pe mai multe paliere de asistență medicală cu scopul „de a crește accesul asiguraților la servicii medicale”, au stârnit nemulțumirea mai multor categorii de doctori.
Până ieri seară, 540 de medici radiologi semnaseră un manifest care contestă noile reglementări - descrise ca fiind „un punct de cotitură în viața medicului radiolog din România” - și avertizează că aceste noi reguli și limitări ar putea reduce accesul pacienților la investigații imagistice, în loc să îl îmbunătățească, așa cum susține CNAS.
Termenul de trei zile pentru rezultate, cea mai contestată măsură
Nemulțumirea cea mai mare este legată de introducerea obligației ca rezultatele investigațiilor CT, RMN și ale altor examinări imagistice să fie eliberate în cel mult trei zile lucrătoare. În cazul depășirii acestui termen, furnizorii acestor servicii medicale nu vor primi niciun ban de la casele de asigurări.
„Casele de asigurări de sănătate decontează furnizorilor de servicii medicale paraclinice cu care sunt în relaţii contractuale contravaloarea serviciilor de înaltă performanţă (RMN, CT, scintigrafie şi angiografie) numai dacă furnizorul face dovada interpretării investigaţiei în maximum 3 zile lucrătoare de la efectuarea acesteia, prin semnătura medicului radiolog”, prevede proiectul de act normativ al CNAS.
„Intervalul propus de trei zile nu poate fi îndeplinit”, afirmă autorii manifestului, precizând că termenul este stabilit arbitrar și ignoră complet modul în care se desfășoară activitatea într-un serviciu de imagistică.
Potrivit acestora, înainte de redactarea rezultatului, medicul trebuie să analizeze istoricul pacientului, documente medicale care sunt încă, în mare parte, pe hârtie, să stabilească protocolul optim de examinare, să interpreteze mii sau chiar zeci de mii de imagini și să utilizeze programe informatice complexe pentru reconstrucția acestora.
Mai mult, radiologii susțin că nu există nicio analiză care să demonstreze că termenul de trei zile este realist sau necesar și dau și exemple din alte țări pentru a arăta că o astfel de obligație este neobișnuită.
„În nicio țară din lume, în afară de Arabia Saudită, nu există obligativități legale de timp pentru eliberare rezultat. Și în niciun caz fără studii serioase de analiză a situației reale, actuale (cum poate CASA decide arbitrar un termen de 3 zile, când nu se cunoaște situația reală din acest moment?)”, spun medicii, precizând că, în multe state, pacienții sunt împărțiți în categorii - acut, subacut sau cronic -, iar timpul de raportare diferă în funcție de urgența cazului.
Totodată, doctorii dau exemplul Marii Britanii, unde chiar și după eforturi susținute, sistemul public nu a reușit să atingă obiectivul de a da rezultatele pentru toate investigațiile într-o lună, din cauza deficitului tot mai mare de personal atât în UK, cât și la nivel european.
Presiunea termenelor favorizează citirea RMN și CT cu AI
Medicii avertizează și asupra unui efect paradoxal și anume că, dacă scopul CNAS este să limiteze eventualele excese în utilizarea inteligenței artificiale, regula celor trei zile ar putea produce exact contrariul.
„Este de înțeles teama CNAS că medicii radiologi dau rezultate cu Inteligența Artificială, însă limitarea la 3 zile va duce posibil exact la această soluție - să te uiți cu grijă la zeci de mii de imagini prin comparație NU e atributul inteligenței artificiale, dar sub presiunea celor 3 zile exact acolo se va ajunge.
Consecința directă și imediată va fi renunțarea multor medici la contractele cu Casa, ceea ce imediat va avea exact efectul opus - pacienții vor beneficia de aceste servicii mai puțin, nu mai mult și mai repede, cum este intenția”, se atrage atenția, în manifestul publicat pe Facebook.
Tarifele decontate, prea mici pentru a susține serviciile
O altă critică majoră vizează nivelul tarifelor decontate de CNAS pentru investigațiile imagistice.
Ministerul Sănătății și CNAS încearcă, în sfârșit, să implementeze programele de screening pentru cancerul de sân și de colon, însă finanțarea investigațiilor rămâne insuficientă, mai spun medicii, subliniind că cererile lor privind actualizarea tarifelor examinărilor radiologice și de medicină nucleară sunt ignorate de autorități de mai mulți ani.
Tarifele actuale pentru mamografia 2D, ecografia mamară sau ecografia abdominală sunt atât de mici încât numeroși furnizori evită să încheie contracte cu casele de asigurări. Consecința este că pacienții, în special cei vulnerabili, găsesc cu dificultate centre unde pot efectua gratuit aceste investigații.
Medicii radiologi susțin că „prețul actual nu permite nici plata leasingului aparatului”, deși organizațiile profesionale au cerut de doi ani actualizarea tarifelor.
Acuzații de discriminare între medici
Autorii manifestului critică și noile reguli privind contractele pe care le pot avea medicii radiologi. Spre exemplu, un medic care activează exclusiv în sectorul privat poate avea două contracte cu CNAS doar dacă acestea sunt în localități diferite.
Radiologii spun că această condiție ignoră realitatea sistemului medical, în care numeroase posturi din spitalele publice au fost blocate, iar mulți specialiști tineri nu au avut posibilitatea să se angajeze în sistemul de stat. În practică, spun ei, există medici care primesc doar una sau două ture de CT sau RMN pe săptămână într-o clinică privată și au nevoie de mai multe colaborări pentru a-și asigura un program complet.
Multe semne de întrebare privind aplicația unică obligatorie
Din toamna anului 2026, CNAS intenționează să introducă o aplicație națională unică obligatorie pentru programarea pacienților, „e-Sănătatea Mea”, însă radiologii susțin că implementarea nu este pregătită, deoarece există încă foarte multe semne de întrebare.
Nu se știe cum vor comunica sistemele informatice existente cu platforma centrală, cine va suporta costurile adaptării software-ului, ce se va întâmpla cu pacienții deja programați, inclusiv cei aflați în monitorizare oncologică, și cine va realiza implementarea tehnică în sute de unități medicale.
Deși CNAS invocă beneficii precum transparența, eficiența sau reducerea birocrației - însă fără să prezinte date privind timpii de așteptare sau disfuncționalitățile actuale -, medicii spun că aplicația va fi, mai degrabă, un instrument de control administrativ, decât un beneficiu real pentru pacienți.
Clinicile mici, pasibile de faliment
Toate aceste măsuri, luate împreună, vor determina mulți radiologi și multe clinici să renunțe la contractele cu Casa de Asigurări, vor reduce inevitabil numărul investigațiilor care pot fi efectuate zilnic, vor accentua deficitul de specialiști și vor crește riscul de epuizare profesională. Mai mult, clinicile mici, care funcționează cu un număr redus de medici, ar putea deveni neviabile din punct de vedere economic.
„Rezultatul în trei zile lucrătoare va duce inevitabil la reducerea numărului de examinări în multe clinici private (...), cele mai mici fiind astfel pasibile de faliment, ceea ce va duce la reducerea accesului pacienților la servicii medicale, în special în zonele defavorizate, și la burnoutul medicilor radiologi”, avertizează autorii manifestului, care cer CNAS și Ministerului Sănătății să reia dialogul cu organizațiile profesionale și să revizuiască măsurile înainte ca acestea să intre în vigoare.
Europa se confruntă cu un deficit de peste 30.000 de medici radiologi. În România, sunt înregistrați în jur de 1.800 de radiologi, la nivel național, însă există disparități majore: o treime dintre aceștia lucrează în București, iar alți 500 sunt în alte mari centre universitare.
Stomatologii: Noile servicii decontate de CNAS riscă să rămână doar pe hârtie
Și Patronatul Medicilor Stomatologi din România (PMSR) a reacționat, ieri, la reglementările propuse de CNAS, avertizând că, fără o majorare reală a bugetului total, noile măsuri vor reduce, în fapt, accesul la tratamente gratuite.
PMSR a salutat intenția CNAS de a extinde lista tratamentelor stomatologice decontate și de a actualiza tarifele oferite medicilor, dar atrage atenția că aceeași sumă alocată pentru mai mulți beneficiari va însemna, automat, „mai puține servicii pentru pacienți”.
„Apreciem intenția CNAS de a aduce tarifele mai aproape de realitatea economică și de a include servicii esențiale, precum tratamentele sub sedare pentru copii. Însă un pachet mai larg de servicii, finanțat din aceiași bani insuficienți, înseamnă de fapt că banii decontați de stat se vor termina mult mai repede în fiecare lună. Riscăm ca pacienții să găsească ușile închise la cabinet după primele zile ale lunii”, explică prof. dr. Cristian Vlad, președintele PMSR.
Citește și: România are mai mulți stomatologi decât Germania și Franța, dar suntem printre ultimii la consultații


