Este vorba despre soldul contului curent care s-a deteriorat, poziția investițională internațională netă care, chiar dacă s-a îmbunătățit ușor, este de așteptat să scadă la anul, și creșterea costului unitar nominal al muncii, care pune o presiune tot mai mare asupra competitivității, arată datele publicate de către executivul comunitar.
De la lansarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei în februarie 2022, creșterea bruscă a costurilor energiei a dus la o deteriorare puternică a perspectivelor pentru economiile UE. Ele sunt marcate de o combinație între inflație ridicată, consum în scădere și reducerea încrederii companiilor în viitor, arată analiza Comisiei Europene. Incertitudinea legată de posibila profunzime și durata crizei energetice este la un nivel înalt, iar activitatea economică este în scădere. În această situație, creșterea este prognozată să devină negativă în ultimul trimestru al anului 2022. Condițiile de finanțare s-au înăsprit vizibil, cu atât mai mult în afara zonei euro, deoarece autoritățile iau măsuri pentru a face față presiunilor inflaționiste, notează documentele „Semestrului european”.
„Gospodăriile se confruntă cu un venit real disponibil redus în majoritatea țărilor, cu creșteri salariale mai mici decât inflația, dar mai mari decât creșterea productivității. Creșterea prețului locuințelor este în curs de corecție în multe state membre, pe fondul creșterii ratelor dobânzilor ipotecare și al presiunii asupra venitului disponibil”.
Din documentele „Semestrului european”
Ce arată indicatorii pentru România
-Preocupările privind sustenabilitatea externă s-au agravat și mai mult. Deficitul de cont curent a crescut la 7,3% din PIB în 2021 și se preconizează o nouă deteriorare pentru 2022.
-Preocupările legate de competitivitatea forței de muncă, prin prisma costurilor acesteia, care existau și înainte de pandemia COVID-19, au deveni mai presante. Aceste costuri au crescut ușor în 2021 și se estimează că vor crește mai mult în 2022 și după, în contextul inflației ridicate, al deficitului de forță de muncă și al creșterilor puternice ale salariilor nominale, avertizează specialiștii Comisiei.
-Riscurile legate de datoria guvernamentală sunt în creștere. Deficitul public s-a îmbunătățit, dar rămâne ridicat, la 7,1% din PIB în 2021. Datoria guvernamentală a crescut la 48,9% din PIB în 2021 și se estimează că va scădea ușor în acest an și anul viitor, dar aceasta continuă să depășească în mare măsură nivelurile pre-COVID.
-Randamentele obligațiunilor suverane sunt printre cele mai ridicate din UE. Riscurile valutare sunt mari, aproximativ jumătate din datoria guvernamentală centrală fiind exprimată în valute străine și aproximativ jumătate din datoria publică fiind deținută de nerezidenți la sfârșitul anului 2021. Riscurile de sustenabilitate fiscală sunt mari pe termen mediu și pe termen lung.
-Preocupările legate de evoluția prețurilor locuințelor continuă să fie limitate. Prețul nominal al caselor și-a temperat creșterea, reducându-se de la 4,7% la 4,4% în 2021. Creșterea a accelerat însă la 8,5% în al doilea trimestru al anului 2022. Valorile decalajului de evaluare nu arată semnele unei potențiale supraevaluări a prețurilor caselor.
-Sectorul bancar rămâne robust. Rata creditelor neperformante a scăzut la 3,4% din totalul creditelor în 2021, iar profitabilitatea este foarte mare. Ca urmare a înăspririi monetare, ratele dobânzilor au crescut semnificativ în 2021 și 2022.
-Poziția investițională internațională netă (NIIP), care oferă o imagine agregată a poziției financiare nete (active minus pasive) a unei țări față de restul lumii, s-a îmbunătățit oarecum la -47,2% din PIB în 2021, pe seama creșterii puternice a PIB-ului nominal și a unor efecte pozitive ale evaluării și se estimează că se va îmbunătăți și în 2022, dar va scădea din nou în 2023.
Incertitudinea privind impactul net final al măsurilor energetice, creșterea mai scăzută a PIB-ului și ciclul electoral, cu alegeri în 2024, ar putea duce la deficite bugetare mai mari.
Sărăcia în muncă rămâne o provocare-cheie în multe țări
O povară fiscală mare poate influența negativ cererea de forță de muncă, notează analiza. Între 2011 și 2021, povara fiscală pe forța de muncă în UE-27 pentru o singură persoană cu un salariu mediu a scăzut de la 41,6% la 39,6%. Presiunea fiscală a scăzut în șaisprezece state membre ale UE în această perioadă, cele mai puternice scăderi înregistrându-se în Ungaria, Grecia, România, Letonia și Belgia. În schimb, au avut loc creșteri semnificative în Portugalia, Malta, Luxemburg și Slovacia. Pe de altă parte, presiunea fiscală în UE-27 pentru o persoană cu un salariu mic (calculat la 50% din venitul mediu) a scăzut și mai mult în Ungaria, Grecia, România, Letonia și Belgia. În schimb, au avut loc creșteri semnificative în Portugalia, Malta, Luxemburg și Slovacia. Reducerea poverii pentru persoanele cu venituri mici este deosebit de importantă și din perspectiva reducerii barierelor în calea angajării muncitorilor slab calificați.