Uzinele Dacia de la Mioveni au intrat în luna martie în șomaj tehnic. O situație care nu este izolată, întreaga industrie auto este perturbată de lipsa unor piese care au la bază materii prime tot mai greu de procurat. Marile grupuri industriale anunță că în acest an se vor produce câteva milioane de automobile mai puțin din cauza imposibilității asigurării tuturor materialelor care au la bază metale rare. Nu este o criză pasageră, la nivel mondial fiind o cerere crescută de materii prime esențiale în domenii strategice. Date certe arată că România poate interveni în echilibrarea balanței de resurse minerale strategice, având în subsol o veritabilă comoară „îngropată”.
O luptă surdă se duce la nivel mondial pentru a obține controlul asupra zăcămintelor de minereuri din care se extrag elemente indispensabile fabricației în domenii sensibile, intens tehnologizate. Dezvoltarea producției de automobile electrice este condiționată de asigurarea bateriilor de putere și rapid reîncărcabile. Dezvoltarea telefoniei mobile, a comunicațiilor la un nivel planetar se face tot pe baterii performante. Soluția actuală de stocare a energiei în echipamente mobile se bazează pe bateriile cu ioni de litiu. În componența lor intră alt element esențial - cobaltul. O baterie cu ioni de litiu pentru un smartpfone include 8 grame de cobalt, iar o baterie de vehicul electric are nevoie de 10 kg de cobalt. Cadmiul este un alt metal utilizat în fabricarea bateriilor reîncărcabile. Litiul este folosit în aliaj cu aluminiul sau magneziul în fabricarea blindajelor, dar și în industria aeronautică. Nichelul este alt metal indispensabil în industria metalurgică, intrând în compoziția oțelurilor inoxidabile, dar și în fabricarea bateriilor.
Dependența față de China
Date valoroase despre resursele de metale strategice la nivel mondial ne-au fost oferite de Ioan Gâf Deac, doctor în științe tehnice, fost ambasador al României în Australia și Noua Zeelandă. Generalul Sergiu Medar, fost consilier pentru securitate națională la Cotroceni, subliniază în „Geopolitica materialelor strategice”: Statele care dețin zăcăminte de litiu sau cobalt devin state de interes deosebit economico- strategic. La fel, valoarea strategică a nichelului și a cobaltului este comparată cu cea a petrolului. Cele mai mari producătoare de litiu din lume sunt Australia și Chile, care asigură producții egale, câte 13.000 tone anual. Ele sunt aliate ale Statelor Unite, subliniază Medar, deci nu se ridică probleme de siguranță în aprovizionare. Republica Democrată Congo deține cele mai mari zăcăminte de cobalt. China, care vrea să devină nr. 1 mondial în producția de automobile electrice, face investiții uriașe în Congo și în alte țări din Africa, bogate în resurse de metale strategice. Unele investiții chineze nu se justifică economic, având valoare politică, pentru a obține un tratament favorabil în asigurarea accesului pe termen lung la resurse. Majoritatea echipamentelor de telecomunicații portabile ale armatei SUA întrebuințează baterii cu ioni litiu, fabricate în China. Pentru a ieși din această dependență, Departamentul pentru Afaceri Interne al SUA a inclus cobaltul printre cele 34 de materiale critice pentru securitate națională. Criza actuală de semiconductori este considerată a avea la bază tot concurența strategică China-SUA.
Prețuri comparabile cu aurul
Anul pandemiei a stimulat producția de automobile „verzi”-hibride sau integral electrice. În 2021 vânzările vor atinge nivelul de 16 la sută din piață, prognozele estimează pentru 2030 o pondere de 44 la sută. În Europa, fabricația ar urma să ajungă la 80 la sută mașini electrice. În aceste condiții de mutații rapide, cererea de materiale pentru baterii de putere crește spectaculos, prețurile explodează. În 2018 a fost o „euforie” pentru cobalt, cotația la bursă ajunsese aproape de 95.000 dolari/tona. Stimulate de prețurile mari s-au dezvoltat rapid noi capacități de producție, ceea ce a condus la o temperare a pieței, dar prețurile sunt în continuare stimulative pentru a atrage în circuit noi zăcăminte de materiale strategice. Cotația litiului era în martie de 12.300 dolari/tona, iar a cobaltului, de 52.767 dolari/tona.
România, resurse prelucrate discret
Datele privind resursele de materiale strategice sunt păstrate cu discreție în România. Sunt suficiente motive de a ține „la secret” informațiile din acest domeniu. În primul rând, o comparație cu trecutul ar evidenția dramatic catastrofa politicii de dezindustrializare promovată după 1989. Capacitățile din minerit și metalurgia neferoasă, care asigurau producții importante de materiale strategice, necesare în aeronautică, energetică nucleară, chimie au fost închise. Dramele sociale și ecologice rămase după „îngroparea” acestui domeniu sunt necicatrizate în multe locuri din Apuseni, Maramureș, Crișana, Hunedoara, Dobrogea. O altă componentă a „discreției” pleacă din scandalurile cu iz penal și politic care au izbucnit în ultimii ani în jurul exploatării eșuate de la Roșia Montana și privatizării Cuprumin. La Moldova Nouă, falimentul minei de neferoase a luat turnura unei afaceri de spionaj în care au fost implicați și geologi, deținătorii de informații sensibile privind resursele din subsolul României. În aceste zile este deschis un conflict de muncă la exploatarea de uraniu. Acestea denotă că România are importante resurse de cobalt, litiu, zirconiu, titan, uraniu, wolfram și alte minerale strategice care sunt puse în evidență de cercetările geologice. De asemenea, existența Institutului de Cercetări pentru Metale Neferoase și Rare din București demonstrează că „arhiva” de tehnologii proprii este menținută pentru sosirea unor vremuri mai bune. La fel, în structura Ministerului Economiei funcționează societatea Radioactiv Mineral Măgurele, care a apărut în public odată cu revigorarea unui obiectiv din minerit din Harghita. La Giurgiu, din ruinele combinatului chimic a fost salvată fabricația de titan și zirconiu, care continuă în compania ZIROM, cu un portofoliu de comenzi pentru export și industria aeronautică internă, cât a mai rămas.
Hărți din cărți și procese pe rol
Pentru a avea informații despre resursele de materiale strategice ale României, și că acestea nu sunt doar o legendă, am apelat la lucrări publice care au girul specialiștilor. Doamna prof.dr Antoanela Neacșu de la Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității București ne-a pus la dispoziție un material documentar inclus în volumul 2 al lucrării „Minerale metalice și minereuri”(Editura Academiei). Astfel, cercetările geologice evidențiază litiu În Carpații Meridionali,la Teregova și în Munții Sebeș.De asemenea , la Ditrău, dar și în Munții Bihor și Pădurea Craiului, sunt identificate minerale cu litiu. Referințele despre nichel menționează prezența acestui metal valoros în componența cu minereuri de cupru și cobalt în Munții Sebeș și alături de uraniu,cobalt bismut,arseniu în zona izvoarelor Arieșului.Exploatările miniere pentru nichel sunt sistate ,menționează lucrarea citată.
Câteva cereri la Agenția Națională de Resurse Minerale,autoritatea care administrează eliberarea de licențe pentru cercetări și exploatări ,arată că există un interes pentru reluarea activității de extragere a metalelor strategice.Apare chiar și o concurență pe această piață discretă, de vreme ce s-au deschis procese pentru contestarea licitațiilor.Un grup de firme, cu aceiași acționari-Gheorghe și Ioana Luca- își dispută la tribunal licențele pentru perimetre cu potențial de litiu și cobalt din zona Bihor,cu o companie intrată în România care are acționariat elvețian.De notat că în conducerea firmelor soților Luca a fost numit Adrian Volintiru,după ce acesta a fost înlocuit în ianuarie 2021 de la șefia Romgaz.
Ministrul Claudiu Năsui are în portofoliu administrarea unei comori discrete-zăcămintele de metale rare,incluse în categoria materialelor strategice