Companiile petroliere europene cumpără în continuare ţiţei iranian, chiar sub ameninţarea noilor sancţiuni ale SUA, deşi unele firme se aşteaptă la scăderea achiziţiilor din cauza problemelor bancare, transmite Reuters.
Preşedintele american Donald Trump a anunţat marţi retragerea ţării sale din acordul nuclear cu Iranul şi a reintrodus o serie de sancţiuni împotriva companiilor americane şi străine care au relaţii comerciale cu Iranul. Decizia americană impune companiilor străine termene foarte scurte, între trei şi şase luni, pentru a se retrage din Iran, fiindu-le totodată interzisă încheierea de noi contracte, în caz contrar fiind ameninţate cu sancţiuni din partea SUA.
Începând din 2016, Iranul a redevenit un important exportator mondial de petrol după suspendarea sancţiunilor internaţionale ca urmare a acordului privind programul nuclear iranian, astfel că în luna aprilie 2018 Teheranul a exportat peste 2,6 milioane barili de petrol pe zi. Conform acestor date, Iranul este al treilea mare exportator de petrol din cadrul Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), după Arabia Saudită şi Irak.
Dar vineri companiile petroliere europene au confirmat că achiziţionează în continuare ţiţei iranian. Iranul extrage aproximativ 4% din ţiţeiul global şi exporturile către Europa se situează la aproximativ 450.000 barili pe (bpd).
În acest moment, afacerrile noastre se desfăşoară ca de obicei. Ne conformăm strict reglementărilor internaţionale şi cele ale UE şi respectăm scrupulos orice restricţii comerciale care ar putea apărea în urma potenţialelor sancţiuni internaţionale, a declarat Marta Llorente, purtător de cuvânt al companiei petroliere spaniole Cepsa, unul din clienţii Iranului din Europa.
Un alt cumpărător european, grupul italian Eni, a anunţat că achiziţionează lunar două milioane de barili de ţiţei, ca parte a contractelor în derulare, iar orice noi sancţiuni vor intra în vigoare în termen de şase luni.
Nu facem nimic, aşteptăm şi analizăm. dacă vom fi forţaţi să ne reducem achiziţiile, o vom face. Nu doar Iranul vinde ţiţei, a declarat un trader de la o rafinărie europeană.
Majoritatea exporturilor de ţiţei iranian, aproximativ 1,8 milioane bpd, merg către Asia.
Surse de la companiile globale de tranzacţionare se aşteaptă la o scădere iminentă a exporturilor iraniene din cauza problemelor bancare, cum ar fi disponibilitatea finanţării comerţului.
Miercuri, preţul petrolului a crescut cu peste 3%, atingând cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani şi jumătate, după ce Donald Trump a anunţat seara retragerea Statelor Unite din acordul nuclear cu Iranul şi reluarea sancţiunilor americane împotriva Iranului care erau în vigoare înaintea acordului din 2015.
Miercuri, cotaţia barilului de ţiţei Brent a urcat până la 77,20 dolari, cel mai ridicat nivel înregistrat după luna noiembrie 2014. Cotaţia barilului de ţiţei U.S. light crude a crescut cu aproape 2,8% până la 70,96 dolari, în apropiere de maximele atinse la finele lui 2014.
"Cu siguranţă exporturile de petrol iranian spre Asia şi Europa vor scădea în acest an şi în 2019 pe măsură ce unele state vor căuta surse alternative de aprovizionare pentru a evita să nemulţumească Washingtonul iar sancţiunile vor începe să-şi facă simţite efectele", a declarat Sukrit Vijayakar, director la firma de consultanţă energetică Trifecta.
Retragerea Statelor Unite din acordul nuclear cu Iranul presupune însă că Washingtonul va reintroduce sancţiuni împotriva Iranului după o perioadă de 180 de zile, exceptând situaţia în care până atunci se va ajunge la un alt acord.
Analiştii estimează că noile sancţiuni americane ar putea reduce livrările de petrol iranian cu 200.000 până la un milion de barili pe zi, urmând ca impactul să fie mai mare în 2019 având în vedere că sancţiunile au nevoie de timp pentru a fi impuse.
În încercarea de a calma îngrijorările, Arabia Saudită a informat miercuri că va colabora cu alţi producători pentru a diminua impactul oricăror deficienţe în aprovizionarea cu petrol. Arabia Saudită, cel mai influent stat membru al OPEC, a fost în fruntea eforturilor adoptate începând din 2017 de marii producători de petrol pentru a susţine preţurile prin reducerea producţiei.AGERPRES