Accademia di Romania in Roma, în colaborare cu Teatrul Național București “Ion Luca Caragiale”, prezintă publicului italian cea de-a cincea conferință din seriaConferințele Teatrului Național București prezentate publicului italian. Iniţiate cu aproape opt decenii în urmă de către Ion Marin Sadoveanu, Conferinţele Teatrului Naţional au revenit pe scena Sălii Atelier începând din anul 2006 cu prelegerile unor personalități marcante ale culturii române pe teme dintre cele mai diverse şi incitante.
Cea de-a cincea conferință, Bogdan Aurescu - Interesul național și actualitatea suveranității. Politica externă a României și paradigma învingătorului / L'interesse nazionale e l'attualità della sovranità. La politica estera della Romania e il paradigma del vincitore poate fi urmărită cu subtitrare în limba italiană începând cu 27 iulie 2021.
Conferințele selectate pentru această primă serie sunt disponibile, în limba română și subtitrate în limba italiană, pe pagina de Facebook Accademia di Romania in Roma și pe canalul YouTube al Teatrului Național București:
27 martie: Matei Vișniec -Teatru și jurnalism. Influențe reciproce / Teatro e giornalismo. Influenze reciproche
29 aprilie: Gigi Căciuleanu -L'Om Gigi: Linii_Trasee_Semne_Sensuri / L’Om Gigi: Linee_Percorsi_Segni_Sensi
29 mai: Ioan Aurel Pop –Cultura română între Occidentul latin și Orientul bizantin / La cultura romena fra l’Occidente latino e l’Oriente bizantino
30 iunie: Andrei Pleşu -Despre inimă / Parlare del cuore
27 iulie: Bogdan Aurescu -Interesul naţional şi actualitatea suveranităţii. Politica externă a României şi paradigma învingătorului / L’interesse nazionale e l’attualità della sovranità. La politica estera della Romania e il paradigma del vincitore.
Bogdan Aurescu a preluat mandatul de ministru al afacerilor externe al României la data de 4 noiembrie 2019. Este diplomat carieră (din 1996) şi are gradul diplomatic de ambasador (din anul 2014). Este membru al Comisiei de Drept Internațional a ONU pentru un mandat de 5 ani (2017-2022). Este profesor universitar în cadrul Departamentului de Drept Public al Facultății de Drept – Universitatea din București, unde predă Drept Internațional Public, Drept Diplomatic și Consular, Organizații și Relații Internaționale, Jurisdicții Internaționale, Dreptul Internațional al Protecției Minorităților. A debutat în activitatea didactică în anul 1998, devenind asistent universitar (2002), lector universitar (2004), conferențiar universitar (2012) și apoi profesor universitar (din anul 2015). Este membru al Curţii Permanente de Arbitraj de la Haga, membru supleant în Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) a Consiliului Europei şi Arbitru desemnat de România, în conformitate cu articolul 2 din Anexa VII la Convenţia ONU privind Dreptul Mării. Este, de asemenea, preşedintele Secţiei de Drept Internaţional a Asociaţiei de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale şi al Ramurii Române a „International Law Association” (Londra), redactor-şef al Revistei Române de Drept Internaţional, membru al Colegiului de Redacţie al revistei Curierul Judiciar, precum şi membru al Consiliului Ştiinţific al revistei ACTA Universitatis Lucian Blaga (Sibiu), respectiv al Revistei de Drept Constituțional.
Conferința
„Trebuie să învăţăm să preţuim valoarea proiectului care, odată început, este lucrat atent pentru a fi crescut şi dus la bun sfârşit. Căci noi, românii, inteligenţi prin codul nostru genetic, avem atât de multe idei şi proiecte sclipitoare şi geniale, pe care le abandonăm pentru că ne plictisim repede şi nu am învăţat încă valoarea perseverenţei de zi cu zi. Şi am mai învăţat – din toate aceste exemple şi dosare cu final bun pentru România– că putem să învăţăm să ne construim încrederea în noi, în capacitatea forţelor noastre. Că putem să ne apărăm interesul naţional cu capul sus. Şi, mai ales, că putem demonstra că poate fi învins sentimentul acela „mioritic” nefast că destinul nostru este să fim mereu nedreptăţiţi, chiar dacă avem dreptate. Pentru că acest sentiment, care încă locuieşte adânc în mentalul nostru colectiv, nu este altceva decât o iluzie păguboasă. Putem, împreună, să o învingem prin ceea ce facem! Instrumentele eficiente, proiectele adecvate şi necesare, echipele şi oamenii potriviţi – am vorbit în faţa dumneavoastră, cu mult mai mult decât trebuia, despre ele şi despre câteva exemple. Încă o dată spun, este o viziune strict personală şi care nu mă angajează decât pe mine. Dar, în ce mă priveşte, toate aceste ingrediente formează reţeta obligatorie a unei politici externe de succes, în slujba interesului naţional. Rămâne doar de dat răspuns unei singure întrebări: Este posibilă „paradigma învingătorului” în politica externă a României?” (Bogdan Aurescu)