La mijlocul acestei luni, proiectul a trecut de Senat, prjn adoptare tacită, având avize negative din partea Consiliului Superior al Magistraturii, Consiliului Economic și Social, precum și din partea Consiliului Legislativ. Însă, lăsând de-o parte elementele de tehnică legislativă, expunerea de motive care însoțește proiectul de lege în discuție vine cu o serie de statistici deloc îmbucurătoare cu privire la fenomenul violenței domestice, în special în violența domestică în care sunt implicați cetățeni străini, aflați în relații conjugale sau de concubinaj cu cetățeni români.
Deputatul PNL Sebastian Burduja, care îndeplinește, în prezent, și calitatea de consilier onorific al prim-ministrului Nicolae Ciucă, a depus la Parlament, împreună cu colega sa Olivia Diana Morar, dar și cu deputata USR Oana Murariu, un proiect legislativ care vizează modificarea și completarea Legii nr. 217/2003, pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, precum și pentru modificarea și completarea OUG 194/2002, privind regimul străinilor în România.
Concret, cei trei deputați propun ca instanțele de judecată, din oficiu, la cererea victimei sau la solicitarea Parchetului, să poată retrage dreptul de ședere în România al cetățenilor străini împotriva cărora s-a emis un ordin de protecție. Conform propunerii, dreptul de ședere este retras pe întreaga durată a ordinului de protecție, iar retragerea dreptului de ședere nu scutește străinul de obligația sa de a întreține copilul minor.
Mai departe, proiectul legislativ vizează ca ordinul de protecție prin care se dispun oricare dintre măsurile prevăzute de legislație, inclusiv măsura retragerii dreptului de ședere pe teritoriul României, să se pună în executare de îndată, de către poliție sau sub supravegherea poliției.
Închisoare până la 5 ani pentru încălcarea măsurilor
„Prin hotărârea de emitere a ordinului de protecție, instanța, din oficiu sau la cererea victimei, poate permite victimei intrarea în locuința agresorului, fie personal, fie printr-o rudă sau reprezentant, în vederea ridicării bunurilor personale”, se mai prevede în proiectul de lege citat.
Victima, ruda sau reprezentantul acesteia este însoțită de organele de poliție sau ale jandarmeriei, iar agresorul, o rudă sau un reprezentant al acestuia are dreptul de a fi prezent în momentul ridicării bunurilor personale ale victimei, se mai arată în această lege.
Mai departe, încălcarea de către persoana împotriva căreia a fost emis un ordin de protecție a oricăror dintre restricțiile impuse constituie, potrivit propunerii legislative, infracțiune și ar urma să fie pedepsită cu închisoarea de la șase luni la cinci ani.
Ce restricții pot fi impuse
Autorii proiectului au completat și anexa cu măsuri care pot fi impuse prin ordinul de protecție. Aceste măsuri se referă la: evacuarea temporară a pârâtului din locuință; reintegrarea victimei și, după caz, a copiilor în locuința familiei; obligarea pârâtului la păstrarea unei distanțe mimime determinate față de victimă, față de copiii victimei sau față de rude ale acesteia, față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei; interdicția pentru pârât de a se deplasa în anumite localități sau zone din acestea pe care le frecventează ori le vizitează periodic victima; interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod cu victima; obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute, încredințarea copiilor minori sau stabilirea reședinței acestora; achitarea de către pârât a chiriei și întreținerii pentru locuința temporară a victimei, la care se adaugă obiectivul principal al proiectului de lege, respectiv retragerea temporară a dreptului de ședere în România a străinului împotriva căruia a fost emis un ordin de protecție.
Tratament egal ca la șederea ilegală
Conform proiectului de lege, străinilor aflați în situația ca pe numele lor să fie emis un ordin de protecție pentru violență domestică și care beneficiază de un drept de ședere pe teritoriul altui stat membru urmează să li se solicite, în scris, de către Inspectoratul General pentru Imigrări, să părăsească teritoriul României în termen de trei zile.
Dacă nu se conformează cererii, Inspectoratul General pentru Imigrări îl consideră pe respectivul străin ca șezând nelegal în România și dispune returnarea, printr-o decizie specifică prevăzută de legislație.
Autorii proiectului: Unii străini nu doresc să-și însușească legislația românească. Tratează victima ca pe un bun
Din expunerea de motive care justifică redactarea acestui proiect de lege, inițiatorii arată că Poliția Română a emis, în primele șapte luni ale anului 2020, 4.856 de ordine de protecție provizorii, vizând 5.040 de persoane, autori ai unor fapte violente, în majoritate bărbați.
Dintre aceste ordine de protecție, 2.293 au fost conformate de procurori. 4.882 de agresori sunt bărbați, 147 femei, iar 11 sunt minori, dintre care nouă băieți și două fete. În ceea ce privește victimele, din numărul total de 5.431, 450 sunt bărbați, 4.606 sunt femei, 170 sunt băieți și 105 sunt fete.
„În perioada pandemiei, s-a constatat o creștere a violenței în familie fiind înregistrate cu 2,3 la sută mai multe sesizări din partea femeilor agresate de către partenerii de viață”, arată inițiatorii proiectului de lege, care adaugă că, la nivelul anului 2020, Poliția Română a înregistrat 26.809 cazuri de loviri și alte violențe în familie. 91 la sută dintre agresori au fost bărbați, iar 80 la sută dintre victime au fost femei și fete.
Agresorii nici nu citesc legile
Conform documentului citat, au fost contactate cazuri în care mediul de proveniență al unor cetățeni străini „și-a pus amprenta asupra capacității acestora de a înțelege legislația românească (…). Unii agresori, inclusiv din rândul cetățenilor străini, nu pot sau nu doresc să înțeleagă aceste valori fundamentale și ajung să privească victima fie ca pe un bun, fie ca pe o persoană care nu merită să se bucure de același rang de demnitate umană cu ei. O astfel de viziune este incompatibilă cu modelul de societate pe care România și Constituția le promovează și trebuie sancționată cu mijloace proporționale, astfel încât, pe de o parte, să se descurajeze comportamentul violent iar, pe de altă parte, să prevină repetarea lui”.
Mai departe, se arată că „atunci când se reușește emiterea unui ordin de protecție, victimele nu sunt ferite în totalitate de contactul cu agresorul, după cum demonstrează și statisticile care arată că majoritatea agresorilor încalcă măsurile din ordinul de protecție. Această încălcare este întâlnită și în rândul agresorilor străini, nefamiliarizați cu legislația românească pe care, de multe ori, nici nu doresc să și-o însușească”.
Incompatibilități între partenerii care sunt împreună din interes
În documentul citat se mai arată că există cazuri de cetățeni străini care urmăresc crearea unor relații de familie doar pentru preschimbarea dreptului de ședere în România, dintr-unul de muncă sau de studii, într-unul pentru reîntregirea familiei, care, la final, să ducă la dobândirea cetățeniei.
„Plecând de la această realitate, s-au dezvoltat forme de violență în familie ca urmare a incompatibilității părților”, se mai arată în expunerea de motive.
CSM, CES și Consiliul Legislativ au avizat negativ inițiativa. Textul poate crea discriminări pe bază de cetățenie
Trei filtre prin care a trecut această propunere legislativă au obiectat cu privire la posibilitatea implementării unor astfel de modificări. Spre exemplu, Consiliul Superior al Magistraturii nu susține măsura retragerii dreptului de ședere în România, însă este de acord cu celelalte măsuri avute în vedere.
Consiliul Economic și Social este împărțit. Partea patronală a emis aviz favorabil, însă partea sindicală a dat un aviz negativ.
Consiliul Legislativ pune, însă, punctul pe „i”. „Față de scopul urmărit, respectiv protecția victimelor violenței domestice, agresorii se află în aceeași situație, indiferent de cetățenie. Instituirea unui tratament diferențiat în funcție de cetățenia agresorului, în cazul în care agresorul nu are cetățenia română, prin retragerea dreptului de ședere, nu pare a avea la bază un criteriu obiectiv și rezonabil”, arată Consiliul Legislativ, care concluzionează că „reglementarea propusă nu poate fi promovată în forma prevăzută în proiect”.
Cu toate aceste avize, în data de 11 aprilie 2022, legea a trecut de Plenul Senatului, prin adoptare tacită, ca urmare a depășirii termenului de adoptare prevăzut de articolul 75, alineatul 2 din Constituție. În forma adoptată tacit, legea a ajuns la Camera Deputaților, care este și forul decizional. Comisiile raportoare au termen să depună raportul până în data de 11 mai.