Atât președintele României, cât și toate cele șase delegații ale partidelor politice care au participat, luni, 14 decembrie 2020, la consultările cu Klaus Iohannis de la Palatul Cotroceni, în vederea desemnării unui candidat la funcția de prim-ministru, au nesocotit prevederile constituționale și mandatul Parlamentului aflat în funcțiune la momentul discuțiilor. Pentru că desemnarea unui premier are ca și cauză demisia Executivului, interimatul funcției și faptul că mandatul actualului Parlament expiră abia pe data de 21 decembrie, trebuiau chemate la consultări doar partidele cu reprezentare parlamentară în Legislativul aflat în funcțiune. Patru astfel de partide parlamentare nu au fost convocate, în schimb fiind convocate delegații din care fac parte două partide ai căror membri nu erau, legal, parlamentari validați. Asta, pentru simplul motiv că Parlamentul din care vor face parte nu și-a început mandatul.
Președintele României, Klaus Iohannis, a încălcat prevederile Constituției, chemând, luni, la Cotroceni, partidele pentru consultări în vederea desemnării unui prim-ministru. Iar partidele au mers după “fenta” șefului statului, participând la discuții în afara cadrului constituțional.
Astfel, conform articolului 70 din Constituție, “deputații și senatorii intră în exercițiul mandatului la data întrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub condiția validării alegerilor și a depunerii jurământului”. De asemenea, același articol arată că “calitatea de deputat sau de senator încetează la data întrunirii legale a Camerelor nou-alese sau în caz de demitere, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate sau de deces”. Noul Parlament va fi validat abia pe 21 decembrie, zi în care chiar Klaus Iohannis a anunțat că va face convocarea ședinței de validare. Până atunci, Parlamentul care are atribuții depline este cel ales în 2016. Acest lucru reiese, fără echivoc, din cuprinsul articolului 63 din Constituție, care menționează: “Camera Deputaților și Senatul sunt alese pentru un mandat de patru ani”.
Au fost omise partide parlamentare, dar s-au convocat partide neparlamentare
În aceste condiții, consultările din data de 14 decembrie trebuiau să fie făcute de către președintele României cu reprezentanții tuturor partidelor din Parlamentul aflat în mandatul constituțional, respectiv cu delegații de la PSD, PNL, USR (fără PLUS), ALDE, Pro România, PMP, PPUSL, UDMR și cu Grupul Minorităților Naționale din Camera Deputaților.
Ce s-a întâmplat, în realitate, la așa-zisele consultări? A fost convocată delegația USR-PLUS, deși doar USR are reprezentare în Parlamentul în exercițiu. A fost, de asemenea, convocată delegația AUR, deși formațiunea nu este partid parlamentar în această legislatură. Nu au fost, însă, convocate delegațiile partidelor cu reprezentare parlamentară ALDE, Pro România, PMP și PPUSL. De asemenea, Grupul Minorităților Naționale a fost convocat, în condițiile în care componența sa poate diferi, după 21 decembrie, față de legislatura care încă nu s-a încheiat din punct de vedere constituțional.
Actualul Legislativ se află în mandat, cu puteri depline, până pe 21 decembrie
Tot din punct de vedere constituțional, partidele parlamentare sunt chemate la consultări pentru desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru în doar două situații. Prima este când premierul demisionează sau este revocat prin moțiune de cenzură, iar a doua, atunci când au loc alegeri parlamentare, după instalarea noului Parlament.
România se află în prima ipoteză, generată de demisia lui Ludovic Orban din funcția de prim-ministru, înainte de încheierea mandatului Parlamentului în exercițiu. Conform articolului 107 din Constituție, “dacă prim-ministrul demisionează, președintele României va desemna un alt membru al Guvernului, ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuțiile prim-ministrului, până la formarea noului Guvern”. De aceea a fost desemnat fostul ministru al Apărării, Nicolae Ciucă, să asigure interimatul la Palatul Victoria.
Articolul 110 din Legea Fundamentală nu lasă loc la alte interpretări, deoarece precizează, negru pe alb, că “Guvernul își exercită mandatul până la data validării alegerilor parlamentare”. În caz de demisie a premierului sau de trecere a unei moțiuni de cenzură, se intră în logica articolului 103 din Constituție, potrivit căruia “președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru în urma consultării cu partidul care are majoritatea absolută în Parlament sau, în cazul în care această majoritate nu există, cu partidele reprezentate în Parlament”. În cazul de față, în Parlamentul aflat în funcțiune, care își încheie mandatul pe data de 21 decembrie.
Orice desemnare făcută săptămâna aceasta este nulă
Următoarea rundă de consultări, cu aceleași delegații, ar putea fi convocată, cu respectarea, de această dată, a Constituției, doar după ce senatorii și deputații aleși pe data de 6 decembrie vor fi validați și vor depune jurământul. Abia atunci se consideră ca făcând parte din partide parlamentare. De altfel, blocajul negocierilor dintre PNL și USR-PLUS a salvat, cât de cât, președintele României de la desemnarea, la începutul acestei săptămâni, a unui candidat pentru funcția de prim-ministru, în afara cadrului constituțional. Indiferent dacă acest premier ar fi fost Florin Cîțu, Alexandru Rafila, Dacian Cioloș, Călin Georgescu sau Kelemen Hunor.