Imaginea acestei instituții în ochii contribuabililor nu este însă una prea bună, asta și din cauza modului abuziv în care inspectorii săi aplică de multe ori legislația fiscală, iar exemplele în acest sens sunt multiple. Pentru că statul face legile și le aplică, el consideră de multe ori că este deasupra lor și își arogă, în consecință, o poziție specială. În timp ce toți contribuabilii sunt obligați să-și achite datoriile către el conform prevederilor legale, statul debitor nu se supune acestor reglementări, pentru că așa vrea el. Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, nu este preocupat de rezolvarea acestei situații în care contribuabilii corecți sunt umiliți, ci își găsește altceva de lucru. Acum vrea să doteze inspectorii ANAF cu armament.
În noiembrie 2022, deputata Steluța Cătăniciu (membră a Partidului Umanist Social Liberal-PUSL) depunea la Parlament, alături de alți colegi din PUSL și PSD, un proiect de lege prin care se așeza pe picior de egalitate statul debitor cu contribuabilul debitor. Pornind de la faptul că legea trebuie să fie aceeași pentru toți, inițiativa propune ca în cazul în care statul datorează bani unei persoane, să-i ramburseze în același termen în care cetățeanul este obligat să-și achite datoria către stat. Mai mult, și sumele datorate de stat și neachitate în termen vor fi purtătoare de dobânzi și penalități de întârziere. Acum Fiscul spune că nu are la îndemână legislația necesară pentru a face aceste plăți și se merge pe varianta compensării cu datoriile viitoare. Proiectul a fost depus la Parlament la sfârșitul anului 2022 și a trecut la Senat cu o largă majoritate. Acum este la Camera Deputaților unde a primit avize favorabile de la toate comisiile sesizate și urmează să intre în dezbaterea Comisiei pentru buget-finanțe, care trebuie să întocmească și raportul care va fi prezentat plenului, ne-a declarat deputata Steluța Cătăniciu.
Popriri rapide de conturi, deblocări cu greutate
Inițiatoarea proiectului sublinia și problema popririlor de conturi generată de faptul că mulți cetățeni reclamau intervalul mare de timp între data plății sumelor poprite și data deblocării conturilor bancare, identificând necorelări și în situațiile în care același debitor are mai multe conturi blocate.
„Au existat mai multe cazuri în care contribuabililor le-au fost blocate toate conturile bancare și indisponibilizate toate sumele din aceste conturi pentru obligații fiscale cu o valoare derizorie (cu titlu exemplificativ, pentru 100 de lei, au fost indisponibilizate sume de bani de zeci sau sute de mii lei, iar contribuabilii au fost puși în situația de a nu avea posibilitatea să-și utilizeze cardurile bancare pentru diverse plăți curente, inclusiv atunci când erau plecați din țară)”, spunea deputata Steluța Cătăniciu.
Legea prevenției, o gură de oxigen
În 2017 era adoptată Legea prevenţiei, o inițiativă legislativă care figura printre prioritățile PSD care câștigase alegerile parlamentare din 2016. Ea era cerută insistent de mediul de afaceri, care reclama hărțuiala la care era supus din partea Fiscului și Inspectoratelor Teritoriale de Muncă. Prin această lege, companiilor li se permitea să-şi rezolve problemele fiscale într-un anumit interval de timp, stabilit de autorităţi. Nu mai puțin de 396 de contravenții nu mai putea fi sancționate în momentul constatării lor, urmând ca firmele să primească un interval de până la trei luni pentru rezolvarea problemelor. „Această lege va obliga autoritățile cu atribuții de control să procedeze, în primul rând, la educarea și perfecționarea antreprenorilor, precum și la prevenirea greșelilor. Practic, un agent economic nu va mai putea fi sancționat, dacă înainte nu a fost îndrumat și prevenit”, sublinia, la vremea respectivă, Ministerul pentru Mediul de Afaceri. Mecanismul de funcționare al legii era unul foarte simplu și el prevedea că agentul constatator nu va putea aplica sancțiunea contravențională la prima constatare a unei fapte care constituie contravenție. El trebuia să încheie un proces-verbal de constatare a neregulilor și să redacteze planul de conformare care cuprindea aspecte ce trebuiau remediate. Termenul de conformare nu putea fi mai mic de 7 zile lucrătoare, iar după expirarea lui organul de control avea dreptul să reia controlul.
„Eu sper să treacă acest proiect de lege, pentru că este unul foarte bun. Instituirea unui tratament diferit trebuie să fie justificată obiectiv și rezonabil, or nimic nu justifică de ce actuala reglementare prevede penalități de întârziere, precum și majorări de întârziere doar în sarcina contribuabilului, iar nu și în sarcina organului fiscal, ambii fiind în aceeași situație juridică, la un moment dat: debitori într-un raport de drept fiscal. În consecință, aceleași reguli care sunt impuse contribuabilului la această oră trebuind să fie aplicate și organului fiscal. Deci, și acesta din urmă trebuie să plătească aceleași penalități și majorări de întârziere atunci când nu-și respectă obligațiile sau întârzie în îndeplinirea lor”.
deputata Steluța Cătăniciu, membră PUSL
Legea a fost ciuntită anul trecut
Legea prevenției a fost însă modificată în noiembrie anul trecut, astfel încât mai multe contravenții să poată fi amendate direct, de la prima încălcare. Astfel, HG nr. 937/2023, pe lângă eliminarea unor contravenții, a venit la pachet și cu majorarea substanțială a amenzilor pentru contravențiile sancționate conform Codului vamal al României. Una dintre contravențiile amendate direct se referea la nerespectarea obligației de a accepta plăți cu cardul bancar, o prevedere pe care inclusiv instituțiile statului nu au respectat-o foarte mult timp, în condițiile în care firmele erau obligate să facă acest lucru.
Lovitură pentru investitorii în energia regenerabilă
O lovitură au primit și investitorii în energia regenerabilă, după ce ANAF a decis că aceștia trebuie să plătească o contribuție suplimentară la Fondul de Tranziție Energetică. Modificarea legislației în cascadă a venit inclusiv cu modificarea modalității de calcul a contribuției la acest fond. În consecință, inspectorii Fiscului s-au gândit să impoziteze suplimentar firmele aplicând noua formulă retroactiv, lucru total ilegal. Potrivit Organizaţiei Patronale a Producătorilor de Energie Regenerabilă (PATRES), noua formulă de calcul a intrat în vigoare în 16 decembrie 2022. „Ulterior acestei date, în urma unor controale fiscale meticulos realizate, autoritățile fiscale au impus în sarcina producătorilor o obligație de plată suplimentară a contribuției pentru perioada septembrie - decembrie 2022, aplicând însă formula de calcul aprobată abia în data de 16 decembrie prin legea 357”, acuza PATRES, care a decis să se adreseze justiției. De altfel, foarte multe firme care s-au trezit că au de plătit retroactiv bani au mers în instanță.
ANAF calcă pe bec
Conform art. 15 din Constituția României, se reglementează principiul neretroactivității legii, după cum urmează: „Legea dispune numai pentru viitor”, iar Constituția prevalează în fața oricărei legi/act normativ și, cu atât mai mult, autoritățile statului, inclusiv funcționarii ANAF și cei ai Ministerului de Finanțe, care pun în aplicare legile, au obligația să respecte prevederile acestora. Mai mult, aplicarea retroactivă a noii formule de calcul a contribuției contravine prevederilor legale în materie fiscală, fiind interzis ca o obligație fiscală, de orice natură, să fie stabilită cu titlu retroactiv, inclusiv cu privire la limitarea eventualelor cheltuieli deductibile efectuate în exercitarea activității (art. 4, Codul Fiscal), arată producătorii de energie regenerabilă.
Greșeli Fiscului se țin lanț
Această ultimă gafă a celor de la ANAF se înscrie într-un lung șir de erori de interpretare a legii care pentru contribuabili au însemnat nervi, bani și timp pierdut. De exemplu, în urmă cu câțiva ani, ANAF a pus ochii pe transportatori și s-a gândit să impoziteze retroactiv indemnizațiile sau orice alte sume de aceeași natură, primite pe perioada delegării, detașării sau desfășurării activității pe teritoriul altei țări, de către angajați ai angajatorilor români începând cu 1 iulie 2015. Evident, ANAF a pierdut multe procese în instanță și, ulterior, Parlamentul a adoptat un act normativ care să clarifice situația. Șefii ANAF nu au răspuns pentru această eroare, deși era suficient ca președintele instituției să iasă public și să ceară scuze. Despre demisii nici nu poate fi vorba.
Viziunea despre tichetele cadou, o altă eroare
Nu mai puțin de 60.000 de companii și 370.000 de salariați au fost afectați de interpretarea dată de ANAF în privința tichetelor cadou. ANAF considera că sunt venituri de natură salarială și atunci ar fi trebuit impozitate, deși spiritul legii era altul. Interpretarea dată de Fisc a fost puternic contestată, iar în final a fost nevoie de o amnistie fiscală și Parlamentul a lămurit prin lege interpretările diferite ale legislației fiscale și opiniile contradictorii ale organelor fiscale.
Datoriile statului către stat cresc
În timp ce ANAF aplică în multe cazuri haiducește legea pentru a aduce mai mulți bani la buget, aceeași instituție are de recuperat aproape 17 miliarde de euro de la companiile de stat. De la multe dintre ele mai are de recuperat doar praful de pe tobă, pentru că ele nu mai au activitate, în drepul lor mai figurând doar datoriile. În top 20 al datornicilor se regăsesc nu mai puțin de nouă companii deținute de stat sau controlate de stat prin prisma acționariatului. Datoriile lor totale se ridică la 2,4 miliarde de euro, iar ceea ce este și mai grav este faptul că ANAF recunoaște că la cele mai multe companii de stat banii nu mai pot fi recuperați. Compania Națională a Huilei (CNH), o companie practic dispărută, are datorii la stat de un miliard de euro, fiind cel mai mare datornic de ani de zile. Cum ea nu mai are activitate, datoriile se tot rostogolesc și cresc fără a mai putea fi achitate vreodată. Pe locul doi se plasează compania CFR marfă, cu datorii de 340 de milioane de euro și căreia Guvernul îi pregătește obștescul sfârșit odată cu înființarea, săptămâna trecută, a companiei Carpatica Feroviar. În topul datornicilor se mai regăsesc companiile de stat Complexul Energetic Hunedoara (CEH), cu 288 de milioane de euro, Unifarm, cu 280 de milioane de euro SNCFR, cu 240 de milioane de euro. La sfârșitul lunii septembrie a anului trecut, plățile totale restante ale companiilor deținute de administrația publică și cea locală, 1.083 de societăți, erau de peste 11 miliarde de lei (peste 2 miliarde de euro), din care peste 4 miliarde de lei (800 de milioane de euro) erau către bugetul general consolidat al statului.