Proporția copiilor și adolescenților cu sănătate mintală precară a crescut, în ultimii ani, în multe țări. În SUA, spre exemplu, numărul adolescenților care au raportat o sănătate mintală precară în ultima lună a fost de 29%, potrivit unui studiu privind comportamentul de risc al tinerilor din 2021. Iar datele colectate din peste 40 de țări europene arată că unul din patru (25%) adolescenți cu vârste cuprinse între 11 și 15 ani a raportat simptome legate de sănătatea psihică, precum: nervozitate, iritabilitate și dificultatea de a adormi.
Ultimele decenii au adus și progrese substanțiale în tehnologia digitală, iar utilizarea dispozitivelor media cu ecran (smartphone-uri, tablete, console de jocuri, televizoare și computere) a devenit un aspect central în viața de zi cu zi a copiilor și adolescenților, oferindu-le numeroase opțiuni de divertisment, inclusiv vizionarea videoclipurilor, jocuri, interacțiunea cu rețelele sociale și comunicarea cu familia și prietenii. Practic, majoritatea copiilor au ajuns să facă prea puține lucruri în afară de a merge la școală și de a se juca pe telefoane, laptopuri sau computere.
Cercetări anterioare au sugerat o legătură între timpul excesiv petrecut de copii și adolescenți uitându-se la ecrane și sănătatea mintală precară, însă acest nou studiu, realizat de o echipă de psihologi și specialiști în sănătate mintală afiliați mai multor instituții din Danemarca, este unul dintre primele care demonstrează o relație cauzală.
Cât de repede apar schimbările
Concret, echipa de cercetare s-a întrebat dacă eliminarea acestor activități ce implică utilizarea dispozitivelor electronice ar îmbunătăți sănătatea mintală și, dacă da, cât de repede ar putea apărea această schimbare. Pentru a afla, experții danezi au făcut un studiu clinic care a inclus 89 de familii, cu un total de 181 de copii și adolescenți cu vârste cuprinse între 4 și 17 ani.
Acestea au fost împărțite în două grupuri. Jumătate dintre familii au fost rugate să limiteze timpul liber petrecut de un copil pe ecrane la maximum trei ore pe săptămână (fără a include aici și timpul petrecut pentru școală), pentru două săptămâni. O reducere drastică, față de media de șapte până la opt ore pe zi, cât stau în fața ecranelor, în mod obișnuit, copiii din Danemarca. Cealaltă jumătate și-a menținut obiceiurile normale. Toți copiii incluși în cercetare au completat un chestionar despre capacități și dificultăți (SDQ – Strengths and Difficulties Questionnaire), care a inclus întrebări despre abilitățile lor sociale, comportamentul general, stabilitatea emoțională și sănătatea mintală, atât înainte, cât și după cele două săptămâni de studiu.
Pentru a asigura conformitatea, în casele participanților au fost instalate monitoare video, spun autorii cercetării, iar rezultatele, care au fost publicate recent în JAMA Network Open, au fost remarcabile.
Practic, după doar 14 zile cu acest program de reducere a timpului petrecut pe ecran, echipa de cercetători a constatat îmbunătățiri semnificative ale abilităților sociale ale copiilor din grupul de intervenție, inclusiv prin reducerea problemelor comportamentale și în gestionarea problemelor emoționale.
Constatările studiului deschid noi căi pentru cercetări viitoare, inclusiv investigații privind efectele pe termen lung ale reducerii susținute a timpului petrecut în fața ecranelor și dezvoltarea de strategii practice pentru a ajuta familiile să obțină și, mai ales, să mențină obiceiuri digitale mai sănătoase.
Viteza și amploarea îmbunătățirilor observate oferă dovezi convingătoare pentru beneficiile potențiale ale reducerii timpului petrecut în fața ecranului, consideră oamenii de știință.
Întârzieri de dezvoltare la bebeluși și copiii mici
Studii anterioare publicate în JAMA Pediatrics au arătat că bebelușii și copiii cu vârste de până la 3 ani n-ar trebui să stea deloc în fața ecranelor, deoarece pot să apară întârzieri de dezvoltare.
Concret, cercetătorii de la Drexel University in Philadelphia au descoperit că micuții cărora li se permite să petreacă timp în fața ecranului au un risc mai mare să manifeste comportamente senzoriale atipice asociate cu tulburări de neurodezvoltare, cum ar fi autismul și tulburarea de deficit de atenție / hiperactivitate.
De asemenea, aceștia au descoperit că riscul este cu atât mai mare cu cât timpul este mai lung, iar vârsta copilului este mai mică. Practic, fiecare oră petrecută într-o zi în fața ecranelor a crescut riscul copilului de a prezenta probleme senzoriale cu 20 de procente la 24 de luni și cu 23% la 18 luni.
Câte ore stau cu nasul în ecran adolescenții din România
Un studiu îngrijorător realizat luna aceasta de Asociaţia Aliat pentru Sănătate Mintală, o asociație care are ca scop promovarea și sprijinirea sănătății mintale a românilor, a arătat că elevii din țara noastră petrec mai puțin timp afară decât deținuții din penitenciare.
Mai exact, adolescenții cu vârste între 13 și 15 ani petrec între 14 și 16 ore pe zi pe platformele de social media sau pentru jocurile video și ajung să-și verifice telefonul de peste 430 de ori, în medie, pe zi.
Referitor la limitarea timpului petrecut în faţa ecranelor, specialişti români au propus un maximum de două ore pe zi, un somn odihnitor, petrecerea timpului în familie sau cu prietenii şi găsirea unor activităţi care să se desfăşoare în aer liber.