Investiția care a traversat patru decenii: Amenajarea Hidroenergetică Pașcani, aproape de finalizare

Conform proiectului, suprafaţa lacului de acumulare este de 1.300 hectare, iar volumul maxim al lacului de acumulare este de 68 de milioane de metri cubi de apă. Amenajarea ar putea asigura irigarea unei suprafețe de peste 46.000 de hectare de teren agricol în Moldova, 32.500 în bazinul Siretului și 13.500 în bazinul Prutului, ar alimenta cu apă municipiul Paşcani și ar ar asigura protecția împotriva inundațiilor locuitorilor de pe albia Siretului. În ceea ce privește hidrocentrala Pașcani, ea este prevăzută cu o putere instalată de 9,4 MW și va furniza 25 GWh pe an.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

O contestație a blocat luni de zile semnarea contractului

Licitația a vizat achiziția și montarea echipamentului hidromecanic necesar finalizării barajului. Durata lucrărilor este estimată între 12 și 36 de luni, potrivit condițiilor stabilite în cadrul licitației, iar perioada de garanție acordată investiției poate ajunge până la 20 de ani. Rezultatul ei a fost contestat în septembrie 2025, după ce oferta companiei românești Socot SA din Târgu Mureș, a fost respinsă ca „inacceptabilă și neconformă”. Compania a cerut anularea documentului prin care fusese informată de respingerea ofertei, dar și anularea raportului prin care firma germană DSD Noell GmbH fusese declarată admisibilă și câștigătoare. Totodată, asocierea contestatoare a solicitat reevaluarea ambelor oferte depuse în cadrul licitației. Înainte de apariția contestației, termenul estimat pentru punerea în funcțiune a obiectivului era august 2027. Aceasta este cea de-a doua procedură de achiziție organizată pentru finalizarea proiectului. Prima, lansată în 2024, a avut o valoare estimată de 67,7 milioane de lei și a fost anulată din motive procedurale.

Proiectul declarat strategic

În noiembrie 2022, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a stabilit importanța strategică a mai multor proiecte hidroenergetice, inclusiv Amenajarea Hidroenergetică (AHE) Pașcani pe râul Siret, ele  fiind considerate esențiale pentru reziliența și securitatea energetică a României. Lucrările de la hidrocentrala Pașcani au primit anul trecut în septembrie acordul de mediu, după analiza realizată de Apele Române și după un rând de trei modificări pe care le-au adus studiului de impact, în urma discuțiilor tehnice.

Din 2012, lucrările de la hidrocentrala de la Paşcani au fost oprite aproape complet.

Inundațiile au lovit puternic zona

În timp ce lucrările la baraj erau oprite, bazinul hidrografic al râului Siret a fost marcat de trei episoade de inundații catastrofale, în anii 2005, 2008 și 2010. Hidrologii au numit această perioadă un veritabil „cincinal al potopului” pentru regiunea Moldovei. Atunci, în fața puhoaielor, autoritățile au ridicat diguri de urgență și au evacuat locuitori din mai multe comunități aflate în lunca Siretului. Funcționarea Amenajării Hidroenergetice Pașcani ar fi evitat complet inundațiile catastrofale provocate de râul Siret în aval sau măcar ar fi atenuat viitura. Pe de altă parte, ani la rând în care oamenii din zona Paşcani s-au confruntat cu întreruperi frecvente de apă, iar finalizarea proiectului aduce pentru locuitorii din această zonă siguranţa că aceste probleme nu se vor mai repeta.

Proiectele care așteaptă să fie terminate

Pe lista de investiții declarată prioritară de către Ministerul Energiei în 2022, în concordanță cu Hotărârea nr. 169 din octombrie 2022 emisă de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) privind asigurarea securității în domeniul energetic prin dezvoltarea de noi capacități de producție energetice, se regăseau nouă amenajări hidrotehnice și un parc fotovoltaic. Ulterior, în 2025, pe această listă cu investiții prioritare apăreau 10 amenajări hidrotehnice.

Puterea instalată totală a acestor centrale este de aproape 711 MW,  cu o valoare cumulată a investiţiilor de aproape 12 miliarde de lei, mare parte din acești bani fiind deja cheltuiţi de statul român. Cele zece proiecte sunt:

• AHE a râului Jiu pe sector Livezeni – Bumbești 65,14 MW;

• AHE Cerna – Belareca 21,7 MW;

• Complex hidrotehnic și energetic Cerna- Motru – Tismana etapa a II-a. 119 MW;

• AHE a râului Olt defileu pe sectorul Cornetu-Avrig 131 MW;

• AHE a râului Siret, pe sectorul Cosmesti-Movileni 71,7 MW;

• AHE a râului Olt pe sectorul Izbiceni – Dunăre. CHE Islaz 28,8 MW;

• AHE Pașcani pe râul Siret 80% 9,4 MW;

• AHE Surduc-Siriu 228 MW;

• A.H.E.Răstolița 35,2 MW.

Multe proiecte blocate de către activiștii de mediu

Unele dintre aceste proiecte sunt aproape terminate – 89% este gradul de realizare la Răstolița sau la Livezeni-Bumbești și 90% la Cena-Motru-Tismana, iar despre finalizarea lor se vorbește de câțiva ani. Cele mai apropiate termene de punere în funcțiune erau 2026, pentru Răstolița, și 2027 pentru hidrocentralele de pe Jiu (Livezeni-Bumbești). Cea mai îndepărtată punere în funcțiune, în anul 2033, era cea mai sudică centrală de pe Olt, cea de la Islaz. Ea este foarte importantă pentru că, odată finalizată, compania Hidroelectrica va putea să folosească, în regim reversibil și în regim de pompă, câteva hidrocentrale aflate mai în amonte pe Olt.

Planurile ministerului și ale Companiei Hidroelectrica au fost date însă peste cap de acțiunile în justiție deschise de diverse organizații de mediu care au invocat că finalizarea acestor lucrărilor ar afecta biodiversitatea. Astfel, la această oră, niciunul dintre obiectivele aflate pe această listă de proiecte nu este finalizat. 

Ministra USR a Mediului se declara împotriva continuării acestor proiecte

Într-o emisiune tv din septembrie 2025, ministra USR a Mediului, Diana Buzoianu, spunea că nu vrea să continue hidrocentralele începute înainte de 1989 care sunt într-un stadiu de execuție foarte avansat și în care s-a investit peste un miliard de euro. Deși nu are studii de specialitate în domeniul energetic, ea considera că aceste investiții  nu mai sunt rentabile și putem renunța la ele. În locul lor ar trebui să construim parcuri fotovoltaice, care sunt de opt ori mai ieftine. La vremea respectivă, declarația a fost taxată de senatorul PSD, Daniel Zamfir, care a numit-o pe ministra USR habarnista de la mediu.

Citește și: Hidrocentrala Pașcani, obiectiv strategic de securitate națională, la un pas de finalizare după 41 de ani de blocaje |

Citește pe Antena3.ro

În 1971, Algeria a început să planteze arbori în „Barajul Verde”, lung de 1.500 de km și lat de 20 de km, ca să combată deșertificarea