Bogdan și Andra fac parte dintre copiii cărora statul român le-a refuzat șansa la viață. Au așteptat ani la rând ca CNAS să le accepte dosarele și să le deconteze operațiile de cord de care viețile lor fragile depindeau. Nu s-au găsit fonduri. Pentru amândoi, salvarea a venit din mila publicului. Cei doi au fost operați, cu succes, la o clinică privată, cu bani din donații. Aproape jumătate dintre copiii cu malformaţii cardiace din România nu ajung să se trateze din cauza sumelor mici decontate pentru aceste operaţii de Casa de Sănătate.
Bogdan Tatu are nouă ani și de câteva luni învață să se bucure de viață ca orice copil sănătos de vârsta lui. Timid, dar cu un zâmbet ștrengar, ne spune hotărât că știe ce vrea să se facă atunci când va fi mare: “Doctor, la fel ca domnul Costache” (n.r. - medicul cardiolog Victor Costache). Pentru Bogdan, viața nu a fost deloc ușoară. Provine dintr-o familie cu șapte copii, dintr-un sat de pe Valea Hârtibaciului, la 60 de km de Sibiu, și este crescut de un bunic cioban, mult prea sărac ca să își poată permite să achite costurile operației pe care copilul a așteptat-o ani de zile. La trei ani și șase luni este diagnosticat cu hipotrofie ponderală, epistaxis, stenoză aortică și stenoza valvei pulmonare. Acești termeni medicali au însemnat un chin pentru Bogdan. Sângerări nazale, hipertensiune și imposibilitatea de a face efort fizic, adică nu avea voie să se joace, ca orice copil de vârsta lui. Trei ani mai târziu, boala se agravează: stenoză aortică cu gradient semnificativ pe fond de valvă aortică malformată, cardiomiopatie hipertrofică și epistaxis recidivant. Afecțiuni care îl puteau omorî în orice clipă, necesitând intervenție chirurgicală de urgență. Dar statul român decide că băiatul poate să mai aștepte, astfel că îi amână șansa la operația de care viața lui depindea.
Șansa la viață a lui Bogdan a venit de la asistentul social Dana Prescurea, care s-a zbătut ca băiatul fie operat, ajungând într-un final la Cătălina Costache, directorul executiv al Fundației Polisano, care a reușit, cu ajutorul unor sponsori inimoși, să-i vindece inima micuțului, într-o clinică privată. „Am cerut sprijin peste tot. Starea lui era gravă, foarte gravă, nimeni nu ne-a băgat în seamă. I-am scris doamnei Costache și, în două ore, mi-a răspuns. Nu mi-a venit să cred când am văzut ce repede s-au mișcat lucrurile”, spune asistentul social. Bogdan a fost operat la începutul acestui an, într-o clinică privată, iar în prezent este complet vindecat.
Operată la şapte ani de la diagnosticarea bolii
Andra Ioana Drumaș are opt ani, din care șapte a așteptat intervenția chirurgicală care să-i facă inima bine. A fost operată la un an, însă afecțiunea ei necesita o nouă intervenție. Inima s-a „lipit” de stern, astfel că reintervenția presupunea multe riscuri. Nici pentru ea statul român nu a găsit fonduri pentru a-i deconta operația pe inimă. Așteptarea Andrei a însemnat imobilizarea într-un scaun cu rotile, pentru că nu avea voie sub nicio formă să facă efort. Provenită dintr-o familie aflată în imposibilitatea de a plăti intervenția, șansa la viața a micuței a venit tot din mediul privat, din mila sponsorilor. „Înainte mergeam la școală în scaun cu rotile. Dacă nu era doamna Cătălina, eu nu mai stăteam în fața voastră acum. Vreau să cresc sănătoasă și să mă fac polițistă, ca să ajut alți oameni. Când eram bolnavă, nu puteam nici să mă joc. Acum, viața mea e foarte frumoasă și am mulți prieteni la școală”, povestește bucuroasă Andra Ioana Drumaș.
Nici jumătate dintre copiii cu malformaţii cardiace nu ajung să se trateze
Anual, în România se nasc aproximativ 1.500 de copii cu boli grave de inimă, iar din cauza sumelor mici decontate pentru aceste operaţii de Casa de Sănătate, a lipsei resursei umane, a lipsei unor medicamente necesare unor astfel de intervenţii, aproape jumătate din cazuri sunt refuzate pentru intervenţiile chirurgicale. Doar 300 dintre acești copii ajung să fie operați în centrele specializate din Târgu Mureș sau Cluj-Napoca. Alți 200 reușesc să ajungă în clinici ori spitale din străinătate, iar operațiile sunt decontate de stat în baza formularului E112. Încă o sută din acești copii au șansa de a se opera pe banii părinților sau din donații.
„Într-un an operăm circa 60 de copii nou-născuți cu malformații grave. Avem bani doar pentru acest număr. Încă pe atâția suntem nevoiți să-i refuzăm în fiecare an, din cauza lipsei fondurilor asigurate. Sunt copii care sunt trimiși prin transfer de la alte unități medicale, dar pe care nu-i putem opera. În România s-ar putea rezolva toate cazurile de afecțiuni cardiace, atât la adulți, cât și la copii, cu condiția ca statul să se implice în sprijinirea financiară a acestor intervenții”, spune dr. Horațiu Suciu, șeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară de la Târgu Mureș.
Clincile private românești - zero bani de la Casă
Prof. dr. Victor S. Costache, preşedintele Comisiei de chirurgie cardiovasculară a Ministerului Sănătăţii, spune despre formularul E12 că ar fi unul abuziv, fiind prevăzut pentru intervenții care nu se pot realiza în țara de origine. Casa de Sănătate din România preferă sa deconteze operațiile, mult mai scumpe, efectuate la spitale private din străinătate, la care nu toţi au acces din cauza fondurilor limitate, în timp ce multe dintre aceste intervenții s-ar putea realiza la clinicile private din țară, la costuri mult mai mici.
„Datoriile pe care le înregistrează România sunt cauzate de modul abuziv în care e folosit acest formular”, spune prof dr. Victor Costache.
“Din punctul de vedere al numărului de intervenții, la o populație ca cea a României, ar trebui să se efecteze aproximativ 15.000 de intervenții chirurgicale, dar se efectuează undeva în jur de 4.500, este în continuare nevoie de un număr mare de intervenții pentru a ajunge la nivelul dorit. Acest număr de 10.000 de pacienți nu este doar o cifră, care poate să pară mare sau mică, este vorba de niște pacienți care nu au acces la aceste tratamente. Este vorba de pacienți care decedează prin insuficiență cardiacă, sau alte afecțiuni cardiace, într-un an. Pentru asta trebuie să existe o strategie națională care să rezulte în urma unei analize foarte serioase”, spune prof. dr. Horațiu Suciu, șeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară din Institutul pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș.
Ne pleacă medicii, iar pe cei străini nu îi primim
Pentru a-și putea practica meseria în România, un medic străin trebuie să își echivalaleze diplomele din străinătate și să obțină dreptul de liberă practică, lucru care poate dura până la un an, deși este vorba despre specialiști cu renume internațional.
Dr. Sune Johansson, un medic suedez care a inițiat un program de chirurgie cardiovasculară pentru copii la Sarajevo și care a fost un real succes, a venit în România pentru a opera copiii cu malformații cardiace grave. În condițiile în care titlurile universitare și experiența internațională de peste 25 de ani în domeniul chirurgiei cardiovasculare pediatrice îl recomandă pentru a-și practica meseria oriunde în Uniunea Europeană, autoritățile române îl țin pe tușă. De peste șase luni medicul încearcă să își ia dreptul de liberă practică în România, lovindu-se de birocrație.
„Nu înțeleg ce mi se întâmplă. Mi s-a spus că nu pot să efectuez operații chirurgicale în România cu titlurile pe care le am din Suedia. E ridicol și asta mă înfurie așa de tare, căci România e membră a Uniunii Europene. Prin urmare, trebuie să respecte niște reguli europene de recunoaștere a certificărilor. Impresia mea este că cei de care depind eu acum încearcă să protejeze această țară într-un mod incorect, împotriva intereselor pacienților. Nu e corect, căci sunt oameni care vor să vă ajute, dar cum pot să o facă dacă nu-i lăsați?”, spune dr. Johansson.
CNAS decontează între 1.500 şi 2.000 de euro pentru o operaţie pe cord deschis realizată în spitalele de la noi, deşi costul real al unei operaţii este între 6.000 şi 7.000 de euro. În cazul pacienţilor trimişi în străinătate, statul e nevoit să deconteze între 45.000 şi 50.000 de euro pentru o singură intervenţie.
“În Franța, lucrând într-un spital privat, în 14 ani am operat zeci de români pe formularele E11 și E12. Întors în România, nu am mai putut să operez la privat”, spune prof. dr. Victor S. Costache, preşedintele Comisiei de chirurgie cardiovasculară a Ministerului Sănătăţii.
Deși afecțiunile cardiovasculare ocupă primul loc la mortalitate în România, finanţarea în acest domeniu este pe locul 11 în topul programelor gestionate de stat.
Loteria operațiilor
”În fiecare an, în România, sute de copii care suferă de boli de inimă mor în absența centrelor de intervenție și a specialiștilor. Deși beneficiază de formularul E12, multe familii nu au bani să își asigure finanțarea până ajung în străinătate”, atrag atenția medicii Spitalului Polisano din Sibiu.