O decizie a Curții Constituționale, din 2012, când puterea „portocalie” de atunci, gestionată de la Palatul Cotroceni de Traian Băsescu, dorea comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare, cu efect imediat asupra prelungirii, peste termenul de patru ani, a mandatelor aleșilor locali, fie că este vorba de primari, de consilieri locali sau județeni ori de președinți de consilii județene, riscă să arunce în aer scena politică. Astăzi, ne aflăm într-o situație similară, când se preconizează amânarea alegerilor locale, care ar fi trebuit să aibă loc în luna iunie, însă, pe fondul pandemiei generate de coronavirus, este puțin probabil ca scrutinul să mai aibă loc. Guvernul Orban ia în calcul să reglementeze această amânare a alegerilor prin Ordonanță, cu toate că modificarea legislației electorale se poate face numai prin lege organică, iar Parlamentul se pregătește să adopte un astfel de act normativ. Din acest punct de vedere, Decizia 51/25 ianuarie 2012 a Curții Constituționale, prin care a declarat neconstituțională legea de comasare a alegerilor, deși arată că, în caz de război, de calamitate, în stare de urgență sau de asediu, mandatele aleșilor locali pot fi prelungite, subliniază că legea prin care se stabilește această prelungire nu poate acționa retroactiv. Astfel, prelungirea mandatelor aleșilor locali nu poate fi aplicată mandatelor în curs, conform deciziei citate.
Unul dintre motivele pentru care un grup consistent de parlamentari PSD, la care s-a adăugat un grup la fel de consistent de parlamentari PNL au atacat, la începutul anului 2012, legea prin care puterea PDL de la acel moment a dorit să modifice legea privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale și a alegerilor pentru Camera Deputaților și Senat era tocmai acela că stabilea o prelungire cu șase luni a mandatelor aleșilor locali aflați în funcție, atât timp cât aceștia și-au dobândit mandatele ca urmare a alegerilor care au avut loc în luna iunie a anului 2008.
Curtea Constituțională a arătat, atunci, în Decizia nr. 51/25 ianuarie 2012, că, potrtivit articolului 26, alineat 1, din Legea Administrației publice locale nr. 215/2001. „mandatul primarului, consilierului local, respectiv al președintelui consiliului județean și al consilierului județean este de patru ani”. La articolul 38, alineat 1, se arată: „Consiliul local se alege pentru un mandat de patru ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă”. Asta, în timp ce la articolul 69, alineat 1, se arată că „mandatul primarului este de patru ani și se exercită până la depunerea jurământului de către primarul nou ales, iar mandatul primarului poate fi prelungit prin lege organică, în caz de război, calamitate naturală, dezastru sau sinistru deosebit de grav”. De asemenea,. CCR mai arăta că, potrivit articolului 93, alineat 1, „consiliul județean se alege pentru un mandat de patru ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catasrofă”.
Se poate, în situații extreme
Pandemia de coronavirus, care a impus instituirea stării de urgență, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 16 martie 2020, ar putea fi circumscrisă acestor excepții prevăzute în lege. Însă Curtea Constituțională, în dispozitivul deciziei citate, arată că „o guvernare democratică cere ca poporul, prin corpul electoral, să decidă la intervale regulate de timp, astfel încât reprezentanții să reflecte voința acestuia, poporul fiind informat asupra schimbărilor politice, economice și sociale ce au avut loc într-o anumită perioadă”. „Periodicitatea alegerilor constituie unul dintre principiile patrimoniului electoral european, enunțate încă din primul articol al Liniilor directoare adoptate de către Comisia de la Veneția în cadrul celei de-a 51-a sesiuni plenare”, se arată în dispozitiv.
Mai departe, Curtea preciza, la acel moment, că, dată fiind importanța acestui principiu, excepțiile - cu consecința prelungirii mandatelor aleșilor dincolo de termenele prevăzute de lege - sunt strict și limitativ prevăzute de Constituție și de lege și privesc situații extreme, cu caracter cu totul deosebit, cum ar fi starea de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență, calamitate naturală, dezastru sau sinistru deosebit de grav, mai arătau judecători CCR. „Astfel, reglementarea criticată, stabilind prin dispozițiile art. I alin. (1) că, în anul 2012, alegerile pentru autoritățile administrației publice locale vor avea loc la data alegerilor pentru Camera Deputaților și Senat, precum și că primarii, președinții consiliilor județene, consilierii locali și consilierii județeni în funcție își exercită mandatul până la data validării noilor aleși, determină ca mandatele acestora să fie prelungite cu un termen ce poate depăși 6 luni. Având în vedere că mandatul Camerei Deputaților și Senatului expiră în noiembrie 2012 și că, potrivit art. 63 alin. (2) din Constituție, alegerile pentru Camera Deputaților și pentru Senat se desfășoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului, rezultă că organizarea, la aceeași dată, a alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale va duce la prelungirea mandatului aleșilor locali, iar, potrivit textului din lege, durata mandatului se va prelungi mai mult, până la data validării noilor aleși”, se mai arată în document.
Dar se lovește de prevederea privind caracterul neretroactivității legii
Teoretic, în 2020, alegerile locale pot fi amânate, dar numai prin lege organică inițiată de Parlament. Practic însă, tot Curtea Constituțională, în soluționarea dată în 2012, dă o dezlegare care ar putea pune autoritățile în imposibilitatea de a amâna aceste alegeri care ar trebui să aibă loc în luna iunie. Astfel, arată judecători, „pe de altă parte, redimensionând durata mandatelor în curs ale aleșilor locali, legea criticată încalcă principiul neretroactivității legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală”. Concret, sub acest aspect, Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa „că legiuitorul este liber să redimensioneze, printr-o lege nouă, durata mandatelor funcțiilor de conducere în alt fel decât legea în vigoare, dar numai pentru viitor, nu și pentru mandatele în curs, altfel ar însemna să nesocotească regula neretroactivității legii, care este normă de nivel constituțional, prevăzută în art. 15 alin. 2 din Legea fundamentală”.
Problematica a fost soluționată încă din 6 iulie 2005, prin Decizia nr. 375, care, chiar dacă viza situația unor mandate în funcții de conducere în cadrul unor instituții, principiul care le guvernează fiind același - cel al neretroactivității legii -, considerentele menționate sunt aplicabile, mutatis mutandis, și în prezenta cauză (în cea dezbătură în 2012).
În același sens, pronunțându-se asupra unei norme care introducea o nouă cauză de încetare a mandatului aleșilor locali pentru un comportament manifestat anterior intrării în vigoare a normei respective, Curtea a statuat că „în condițiile în care legea își propune să modifice statutul dobândit la data începerii mandatului, prin instituirea unui caz nou de încetare a acestuia (în prezenta cauză, prin instituirea unei alte durate a mandatului – n.red.) legea devine retroactivă. Articolul 16, alineat 2, din Constituție consacră principiul neretroactivității legii, în sensul că o lege, odată adoptată de Parlament, va putea produce efecte juridice numai pentru viitor, fapt deja dezbătut și soluționat într-o altă decizie, cu numărul 61, din 18 ianuarie 2006, a Curții Constituționale.
Ce riscuri a identificat CCR în 2012
Curtea Constituțională constată că, de principiu, prelungirea mandatului în curs al reprezentantului unei autorități publice este „implicit prohibită de dispozițiile art. 155 alin. (3) din Constituție”, care, referindu-se la dispozițiile art. 83 din Legea fundamentală, respectiv la noua durată a mandatului președintelui României introdusă ca urmare a revizuirii Constituției, stabilește că acestea „se aplică începând cu următorul mandat prezidențial”.
Judecătorii explică și ce riscuri ar presupune o astfel de amânare a alegerilor. Organizarea la aceeași dată a alegerilor generale și locale din anul 2012 ar fi trebuit, conform legii declarate neconstituționale, să aibă loc prin derogare de la prevederile art. 26 alin. (1), art. 38 alin. (1), art. 69 alin. (1) și art. 93 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001”. „Organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Camera Deputaților și Senat (din anul 2008 – n.red.) la aceeași dată cu alegerile pentru autoritățile administrației publice locale, ar însemna ca și în anul 2016 aceste alegeri să se desfășoare concomitent. Organizarea la date diferite a alegerilor generale și locale în anul 2016 ar presupune o modificare legislativă în acest sens și, implicit, prelungirea mandatului aleșilor locali la o altă dată, cu nerespectarea dispozițiilor legale în materie”, arată Curtea.
În lipsa unei decizii politice, AEP a început înregistrarea alegătorilor din străinătate
Reamintim că pe 27 martie, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a trimis Administrației Prezidențiale, premierului Orban și conducerii Parlamentului o scrisoare în care spune că în actuala situație de pandemie de coronavirus, organizarea la termen a alegerilor electorale, propusă pentru 28 iunie, a devenit „cvasiimposibilă”.
„Epidemia COVID-19 a generat multiple consecințe negative și a avut un impact negativ asupra întregii societăți românești. În acest context, organizarea la termen a alegerilor locale a devenit o misiune cvasiimposibilă, iar asupra datei alegerilor parlamentare ce ar trebui să aibă loc la finalul anului planează un grad mare de incertitudine. Din perspectiva calendarului electoral autohton, amintim că, dacă alegerile locale ar avea loc în data de 28 iunie 2020, hotărârile Guvernului necesare pregătirii și organizării acestora ar trebui să intre în vigoare cel mai târziu în data de 13 aprilie 2020. Totodată, mai arătăm că, potrivit Legii 208/2015, data de 1 aprilie 2020 reprezintă startul perioadei de înscriere online în Registrul Electoral a alegătorilor cu domiciliul sau reședința în străinătate care doresc să voteze în străinătate sau prin corespondență la alegerile parlamentare. Indiferent de varianta aleasă, amânarea alegerilor sau organizarea acestora la datele stabilite se impune modificarea legislației primare, prin instituirea unor proceduri alternative la operațiuni electorale ce presupun interacțiunea fizică a alegătorilor, candidaților și oficialilor electorali. În opinia noastră, implementarea soluțiilor legislative, care pot fi identificate pentru a adapta procesele electorale la contextul epidemiologic actual, implică o durată de timp minimă ce variază între 3 și 6 luni, înaintea demarării perioadei electorale propriu-zise. Totodată, atragem atenția că depășirea termenului de 13 aprilie pentru stabilirea datei alegerilor locale implică prelungirea mandatelor în curs ale autorităților locale, ce poate fi realizată numai prin lege”, se arată în scrisoarea cu pricina a AEP.
De altfel, în lipsa unei decizii politice referitoare la amânarea alegerilor. AEP a anunțat deja că, începând cu data de 1 aprilie, alegătorii români din afara țării se pot înregistra pe portalul „Vot Străinătate”. Astfel, cetățenii români cu drept de vot din străinătate care vor să își exercite dreptul de vot la alegerile parlamentare din acest an prin corespondență sau la o secție de votare mai aproape de casă, se pot înscrie online.
Bătălie între Guvern și Parlament cu privire la cine are dreptul să modifice legea
În teorie, toate forțele politice par să fi căzut de acord că alegerile locale trebuie amânate, nici data de 14 iunie, nici cea de 21 sau de 28 iunie nefiind unele realiste pentru organizarea scrutinului. Cu toate acestea, taberele se „bat”, în această perioadă, pe modul în care ar putea fi operată o astfel de amânare.
Ludovid Orban susține că este în atribuția Executivului să emită o astfel de reglementare, cu toate că, așa cum am arătat mai sus, în Decizia CCR nr. 51/2012, se spune că nu poate fi făcută decât prin lege organică. Orban ia în calcul emiterea unei Ordonanțe de Urgență pentru organizarea alegerilor locale în luna septembrie, invocând că este necesar ca o campanie electorală să poată fi desfășurată în condiții normale.
Îl contrazice însă liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, care îi atrage atenția premierului, într-o postare pe pagina sa de socializare, că „nu știe că nu poate să dea el OUG pe acest domeniu, pentru că în domeniul alegerilor se poate legifera numai prin lege organică dezbătută şi adoptată în Parlament. Domnul Orban a mai încercat o dată când, bineînţeles, nu îi ardea decât de alegeri anticipate, să dea o OUG care a fost respinsă la CCR”.
Mai trebuie subliniat faptul că mai mulți lideri politici, începând cu Marcel Ciolacu, Victor Ponta, Kelemen Hunor, Călin Popescu Trăiceanu și Varujan Pambuccian au scris un proiect de lege care prevede prelungirea mandatelor aleșilor locali cu până la șase luni, însă rămâne de văzut dacă cele stabilite de Curtea Constituțională, încă din 2012, cu privire la neretroactivitatea legii, va anula sau nu acest demers.