Există câteva momente pe parcursul anului în care întoarcerea la inocenţă şi către sentimentele de dăruire şi de profund curaj devin o necesitate şi un moment căruia, de la an la an, îi conştientizăm importanţa. Inocenţa şi bucuria pe care bunătatea şi frumosul ne-o oferă au, de cele mai multe ori, un adevărat inamic reprezentat de continua întrecere cu noi înşine şi cu ceilalţi. Această întrecere şi un soi de competiţie în care ne-am lăsat uneori târâţi fără să avem nevoie de vreun premiu au făcut din sărbătorile noastre sfinte doar un pretext consumerist pentru un maraton de cumpărături.
Crăciunul este despre iubire, apropiere şi înţelegere, însă nu am înţeles niciodată de ce oamenii trebuie să aştepte un an întreg pentru asta. Momentele de recunoştinţă şi starea de conştienţă pentru tot ceea ce primim şi oferim ar trebui să fie temele noastre pentru acasă pe tot parcursul anului. La fel cum în seara magică a Crăciunului nu căutăm bradul ideal, cadoul ideal sau persoana ideală, căci acesta este momentul în care toţi brazii, toate cadourile şi toţi oamenii sunt ideali, tot aşa, pe parcursul anului să învăţăm să nu căutăm idealuri, ci să fim în fiecare zi cea mai bună versiune a noastră şi să mergem la culcare cu gândul că am făcut tot ceea ce am putut pentru acest lucru.
„Crăciunul este pentru totdeauna, nu doar pentru o zi, este dragoste, dorinţa de a trăi împreună, de a dărui, toate acestea nu sunt de pus deoparte ca nişte clopoţei, lumini şi beteală argintie într-o oarecare cutie pe un raft. Binele pe care îl faci pentru alţii este binele pe care ţi-l faci ţie.” – Norman Brooks
Vă urez să aveţi Crăciunul în suflete pentru totdeauna şi să regăsiţi inocenţa şi bucuria de a experimenta cea mai bună versiune a voastră!
Sărbători cu bucurie!