Proiectul de lege aflat în transparență decizională, inițiat de Ministerul Sănătății, cu privire la obligarea personalului medical care activează la stat și la privat de a prezenta dovada vaccinării, a testării pe proprie chetuială sau a trecerii prin boală, ca o condiție pentru a-și putea exercita dreptul constituțional la muncă, este ultimul dintr-un lung șir de măsuri pe care autoritățile guvernamentale le-au impus sau le-au propus în ultimul an și mai bine de jumătate. Acest proiect vine ca o completare la o altă măsură controversată, de introducere a prezentării certificatului „verde”, pentru populația generală, pentru a avea acces în anumite spații publice sau private, în perioada stării de alertă. Lună de lună, practic, începând cu martie 2020, autoritățile au elaborat, pe bandă rulantă, norme prin care au fost restrânse drepturile și libertățile constituționale, multe dintre aceste măsuri fiind desființate de Curtea Constituțională, prin decizii definitive. Fapt ce, raportat la eșecul evident al campaniei de vaccinare, nu conduce decât la acutizarea lipsei de încredere a cetățenilor în autoritățile guvernamentale care gestionează atât pandemia, cât și politicile economice și sociale adoptate în perioada de referință. Retrospectiv, această avalanșă de norme a debutat cu închiderea în casă, permisiunea de a ieși pe stradă doar cu declarație pe propria răspundere și culminează cu amenințarea concedierii pentru angajații din sistemul medical care refuză vaccinarea sau testarea pe cheltuiala proprie, pentru a se putea prezenta la serviciu.
Starea excepțională în care evoluează societatea românească, în particular, începând din primăvara anului trecut, a cunoscut două etape. Prima, între 15 martie 2020 și 15 mai 2020, în care a fost declarată starea de urgență, prin decrete prezidențiale, respectiv perioada calendaristică începând cu data de 15 mai 2020, până în prezent, în care este activă starea de alertă, dispusă prin hotărâri ale Guvernului, emise, succesiv, din 30 în 30 de zile.
Atât starea de urgență, cât și starea de alertă au pus între paranteze, uneori cu efecte ireversibile, drepturile și libertățile fundamentale, prevăzute de Constituție. Între 15 martie și 15 mai 2020, au fost restrânse drastic dreptul la libera circulație, dar și libertatea economică. Iar una dintre cele mai controversate măsuri instituite, în acea perioadă, care a reprezentat debutul lungului șir de restricții ce au urmat, a fost introducerea celebrei declarații pe propria răspundere pe care fiecare dintre noi a fost obligat să o completeze, pentru a putea ieși din casă. Pentru cine a uitat, reamintim că existau trei tipuri de declarații, una pentru a te putea deplasa în interes personal, alta pentru a te putea deplasa în interes profesional, iar o a treia aviza persoanele cu vârsta de peste 65 de ani, care aveau „dreptul” să circule doar două ore pe zi.
Autoritățile, sancționate de instanțe și de CCR
Mai mult, nerespectarea acestor interdicții era pedepsită cu amenzi, care plecau de la 200 de lei și puteau ajunge până la 20.000 de lei, precum și cu dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor. Aceste amenzi au fost desființate de Curtea Constituțională.
În aceeași perioadă, Guvernul Orban a elaborat, pe lângă celebrele Ordonanțe Militare, și Ordonanțe de Urgență care vizau direct restrângerea unor drepturi și libertăți, cu toate că, potrivit Constituției, acestea pot fi făcute numai prin lege. Mai mult, Executivul a modificat, anul trecut, tot prin OUG, inclusiv Codul Penal, pentru a majora sau introduce noi infracțiuni și pedepse, cu toate că acest lucru era interzis, prin Referendumul pe justiție, validat în 2019.
Au forțat legea, apoi au adăugat, nelegal, la lege
Starea de alertă, care a debutat în 15 mai 2020, a cunoscut evoluții spectaculoase în ceea ce privește măsuri de restrângere a drepturilor și libertăților. Primul pas a fost introducerea obligativității purtării măștii de protecție în spațiile închise și în mijloacele de transport în comun. După care, masca a devenit obligatorie și în spațiile deschise, în locurile aglomerate. După care, masca a devenit obligatorie în toate spațiile publice deschise, măsură ce a funcționat până în primăvara acestui an, în ciuda faptului că, în Legea 55/2020, act normativ pe care autoritățile l-au invcocat pentru institurea măsurii, nu se prevedea, la momentul adoptării măsurii, acest lucru. Temporar, au fost reintroduse restricțiile de circulație pe timp de noapte.
Prelungită lună de lună, starea de alertă a cunoscut, progresiv, noi restricții, iar, în prezent, totul pare să se concentreze în jurul vaccinării anti-Covid 19 sau a testării.
Multe astfel de măsuri de restricționare sau de condiționare a exercițiului unor drepturi și libertăți au fost propuse, în urma unor hotărâri ale Comitetului Național pentru Situații de Urgență, care, nepublicate în Monitorul Oficial, au fost catalogate de instanțele de judecată drept nule din punct de vedere juridic. Însă ele au stat la baza unor Hotărâri de Guvern care, de asemenea, în parte, au fost desființare în instanțele de judecată, deoarece conțineau măsuri discriminatorii.
Klaus Iohannis, Valeriu Gheorghiță și INSP: „Vaccinarea este gratuită și voluntară”. Guvernul Cîțu: „Fără certificat «verde», nu mai ești primit la serviciu”
Anul 2021 a debutat cu declanșarea campaniei de vaccinare. De la bun început, autoritățile de la cel mai înalt nivel au dat asigurări că vaccinarea este gratuită și voluntară. Pe site-ul INSP, cu privire la acest aspect, este publicat și la acest moment o notificare în care se precizează că „în România, vaccinarea este gratuită și voluntară”. La 21 noiembrie 2020, coordonatorul campaniei de vaccinare, colonelul Valeriu Gheorghiță, declara că „vaccinarea va fi gratuită și voluntară”. Gheorghiță a reiterat acest aspect în data de 8 aprilie, când a precizat că „nu este cazul să vorbim despre vaccinare obligatorie. Nici nu a fost pus în discuție acest aspect vreodată. În România, vaccinarea este gratuită, este voluntară și se va face cu vaccinuri autorizate de Agenția Europeană a Medicamentului”.
Însuși președintele României, Klaus Iohannis, sublinia, în data de 9 iulie 2021, că „nu sunt adeptul vaccinării obligatorii. Am spus de la început că vaccinarea este voluntară și așa va rămâne”.
Ei bine, toate aceste asigurări au fost valabile până luna aceasta, când a fost implementat, în România, celebrul certificat „verde”, care să dovedească vaccinarea, testarea sau trecerea prin boală, pentru a putea avea acces în anumite spații publice de drept privat. Alternativa la vaccinare înseamnă cheltuirea unor sume importante de bani pentru teste.
Una vorbim, alta legiferăm
De la vaccinare sau testare pentru a avea acces în restaurante, cafenele, săli de spectacole, săli de fitness și alte evenimente, Guvernul se gândește să îngrădească inclusiv dreptul la muncă, pe care vrea să îl condiționeze fie cu vaccinare, fie cu testare, pe cheltuiala angajaților. Ministerul Sănătății a pus în transparență decizională, luni seară, un proiect de lege conform căruia, pe perioada stării de alertă, în unitățile sanitare publice și private, precum și pentru cele ale IGSU și ale Inspectoratului General pentru Aviație al MAI, personalul este obligat să prezinte un certifcat digital UE privind Covid-19, care să dovedească vaccinarea cu schema completă, rezultatul negativ al unui test RT-PCR sau al unui test antigen rapid, ori faptul că a trecut prin boală. Iar, pentru cei nevaccinați, testul este obligatoriu, singurii care nu vor suporta costurile testării fiind cei care dovedesc cu documente medicale că nu se pot vaccina.
În contradicție totală cu asigurările date de autorități cu privire la vaccinarea voluntară, în acest proiect de lege se prevede că salariaților nevaccinați care refuză testarea pe cheltuială proprie li se va interzice accesul la locul de muncă. Contractele de muncă ale acestora se suspendă de drept, pe o perioadă de 30 de zile, iar suspendarea încetează la data la care angajatul respectiv prezintă certificatul „verde”. Iar, dacă trec 30 de zile de la suspendarea contractului, acesta încetează de drept. În traducere liberă, pentru salariații din sistemul sanitar de stat acest lucru înseamnă concediere. Pentru cei de la privat, concedierea se produce doar dacă se consideră necesară de către angajator. Însă, chiar și în lipsa undei decizii de concediere, suspendarea contractului se prelungește. Cât? Sine die, adică pe perioada străii de alertă.
Proiectul încalcă cel puțin cinci articole din Constituție
Raportat la Constituția României, articolul 53 prevede că „exercițiul unor drepturi și libertăți poate fi restrâns numai prin lege (…), iar măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății”. Aceste condiționări propuse în respectivul proiect de lege aduc atingere dreptului fundamental prevăzut la articolul 41, alineat 1 din Constituție, potrivit căruia „Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit”.
Însă, din punct de vedere constituțional, proiectul de lege al Ministerului Sănătății aduce atingere unei serii întregi de drepturi garantate de Legea Fundamentală. Este vorba de articolul 16, care prevede că „cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări”, sau de articolul 26, care prevede că „autoritățile publice respectă și ocrotesc viața intimă, familială și privată; persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăși, dacă nu încalcă drepturile și libertățile altora, ordinea publică sau bunele moravuri”, ori de articolul 29 alineat 2, unde scrie că „libertatea conștiinței este garantată; ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranță și de respect reciproc”.
SANITAS declară război proiectului de lege inițiat de Ministerul Sănătății
Federația SANITAS reacționează dur la adresa acestui proiect de lege. Într-un comunicat de presă, se arată că, în plin război epidemiologic, cu localități care intră sub cod roșu de Covid de la zi la zi, guvernul Cîțu lansează proiectul de lege care obligă personalul angajat în unitățile sanitare publice și private, sub amenințarea cu suspendarea și apoi desfacerea contractului de muncă, să facă dovada fie a vaccinării anti-Covid, fie a trecerii prin boală în ultimele șase luni, fie a unui rezultat negativ certificat al unui test RT-PCR / antigen rapid, costurile testării fiind suportate de angajat.
„În aceste condiții, peste o lună de la publicarea în Monitorul Oficial a legii, probabil că aproape jumătate dintre angajații din sănătate (oameni care țin să le fie respectat dreptul constituțional de decizie asupra propriei persoane) vor avea contractul de muncă desfăcut! Cu alte cuvinte, domnule <
Când știi că nu ai personal medical suficient, iar cel existent este hăituit deja de un an și jumătate de criză sanitară! Când rata de infectare crește vertiginos de la o zi la alta! Când ești conștient că partidul tău, aflat la guvernare (partid la care ți-ai dorit din răsputeri să fii ales președinte), tocmai a desfășurat un congres cu 5.000 de oameni prezenți sub același acoperiș, sfidând orice lege și orice bun-simț”, arată sindicaliștii din Sănătate.
SANITAS atrage atenția că nu se va mulțumi cu declarații publice, ci își asumă să folosească în perioada următoare toate pârghiile legale posibile pentru a împiedica adoptarea acestui proiect de lege.
Lovitură dură pentru Guvern, de la Curtea de Apel Cluj. Certificatul „verde” și starea de alertă, desființate de instanță
Curtea de Apel Cluj a anulat, ieri, pe fond hotărârile de Guvern 865,2021, 932/2021 și 990/2021, care impun certificatul „verde” și continuarea stării de alertă. Acțiunea în instanță a fost inițiată, așa cum „Jurnalul” a atătat în ediția de ieri, de avocații Gabriel Marin și Kristina Kapcza Mikolt, cei care, în luna iunie, au desființat, tot la Curtea de Apel Cluj, măsurile prin care Guvernul cerea dovada vacinării sau a testării pentru a avea acces în anumite spații sau la anumite evenimente publice sau private. Iar motivarea acestei sentințe se regăsește într-un aviz prin care Ministerul Justiției explica Ministerului de Interne de ce este nelegal să se implementeze astfel de măsuri prin acte ale Guvernului.
De data aceasta, instanța a admis în parte acțiunea formulată de reclamanți împotriva pârâților Guvernului României și MAI, anulând în întregime cele trei hotărâri de Guvern. Sentința Curții de Apel Cluj poate fi atacată cu apel, la Înalta Curte, în termen de 15 zile de la comunicare. Alte trei procese similare se judecă la Curțile de Apel București și Pitești.