Politicienii au făcut o regulă din a critica deciziile instanțelor atunci când justiția nu le dă dreptate, deși judecătorii îndreaptă erori evidente comise de autorități. Mai grav este când asemenea atacuri sunt emise de demnitari de la cel mai înalt nivel, care încalcă principii constituționale și refuză să accepte deciziile justiției. Replica sistemului juridic este dată instituțional prin decizii ale CSM care sunt publicate ca documente oficiale. Premierul Orban a devenit un vârf de lance al denigrării justiției și Curții Constituționale, deși declarativ este apărătorul „statului de drept”.
Consiliul Superior al Magistraturii a făcut publică, în integralitate, în 7 septembrie, decizia nr. 1033 a Secției Judecători din 23 iulie 2020, prin care sunt admise cererile CSM și ale mai multor asociații profesionale ale magistraților, ONG-uri și judecători de apărare a independenței puterii judecătorești față de declarațiile din 24 iunie 2020 ale premierului în funcție Ludovic Orban. Decizia Secției de judecători a CSM nu mai este o noutate, fiind comunicată succint în 23 iulie. Sunt însă de reținut succesiunea faptelor și mai ales motivația juridică a deciziei care devine, după 11 săptămâni de la deschiderea acestui litigiu, un act oficial relevant pentru abordarea relației dintre puterea executivă și puterea judecătorească, în care independența justiției este cheia de boltă a statului de drept.
Organigrama lui Cîțu, în blocaj
Hotărârea în litigiul judecat de Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, care a suspendat reorganizarea direcției juridice din Ministerul Finanțelor, l-a făcut pe Orban să se lanseze în considerații și indicații pentru magistrați. „Nu pot să nu îmi pun întrebări ce treabă există în această procedură. Managementul unui minister trebuie să își organizeze ministerul așa cum consideră necesar. Nu suntem la primele astfel de decizii și aici chiar îi îndemn pe judecători să judece cu mai multă atenție (...) Suspendarea unei hotărâri legate de reorganizarea direcției juridice nu mi se pare corectă” - a spus Orban pe un ton vehement, sărind să-și apere ministrul care comisese un act nelegal, presa dezvăluind și interesele personale ale lui Cîțu, ca ,,pădurar de Voineasa”, în demolarea direcției generale juridice a ministerului.
Replică promptă a magistraților
Reacția magistraților a fost imediată. În 25 iunie, președintele CSM a solicitat Inspecției Judiciare să efectueze verificări față de declarațiile prim-ministrului. O cerere de apărare a independenței judecătorești face și Gabriela Baltag, membru CSM, în ședința Secției pentru judecători din 25 iunie. Cereri similare depun Asociația Magistraților din România (AMR), Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO), Asociația Națională a Magistraților Pensionari.
Aceste cereri se conexează, Inspecția Judiciară înaintând în 9 iulie Secției pentru judecători a CSM Raportul nr. 20-2328, cu rezultatul verificărilor față de afirmațiile premierului Orban. Concluziile reținute de CSM din Raport sunt, la rândul lor, tranșante.
„Afirmația este de natură a afecta independența puterii judecătorești, având în vedere, pe de o parte, că transmite ideea că judecătorii nu acordă atenție cuvenită litigiilor cu care sunt investiți, iar pe de altă parte, că poate impregna populației convingerea că actele emise de guvern sunt excluse de la controlul judecătoresc, în procedura acțiunii de contencios administrativ, ceea ce conduce, din nou, la ideea că judecătorii nu-și cunosc și nu-și respectă competențele” - menționează Raportul.
O altă referire a premierului Orban blamează puterea judecătorească pentru întârzierea reformei în administrație: „dacă în felul ăsta se suspendă hotărâri de guvern privitor la reorganizarea unor ministere, reforma în administrație va fi întârziată, pentru că nu se știe când se va ajunge la judecarea pe fond”. CSM consideră că afirmația „afectează independența judecătorilor de a decide liber cu privire la litigiile pe care le au de soluționat, fără nicio influență și presiune, dar și fără a fi limitați în acest demers de consecințele nefavorabile pe care le poate produce uneia din părți aplicarea corectă a legii, chiar și în cazul în care respectiva parte este o autoritate publică”.
O altă precizare a CSM se referă la limitele libertății de exprimare, cu trimitere spre documente de poziție ale CEDO, Comisiei de la Veneția, Codului de conduită judiciară - Principiile de la Bangalore, confirmate de Adunarea Generală ONU.
Limba mai scurtă pentru demnitari
Atunci când se pune problema libertății de exprimare a reprezentanților unei puteri în stat, Secția pentru judecători apreciază că limitele sunt mult mai stricte, aceștia trebuind să respecte, pe lângă drepturile și libertățile individuale ale cetățenilor, și autonomia, și independența celorlalte puteri.
„Cele susținute de premierul Ludovic Orban sunt de natură să afecteze încrederea cetățenilor în sistemul de justiție și în capacitatea sa de a decide în afara oricăror influențe”.
CSM, Hotărâre nr. 1033, Secția pentru judecători, 23 iulie 2020
Judecătoarea Gabriela Baltag a cerut apărarea independenței puterii judecătorești față de atacurile premierului Orban