Conform calculelor, cele mai mari pierderi economice ar fi generate de producerea unui accident nuclear sever la Unitatea 1 de la Cernavodă. Acestea sunt estimate la peste 13 miliarde de euro, arată Executivul în Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2024-2026.
În cazul unui cutremur major, Guvernul a estimat că pierderile economice ar fi de aproape 11 miliarde de euro. În acest caz, numai valoarea pierderilor materiale este estimată la 6,72 de miliarde de euro, la acestea adăugându-se și pierderi umane mari.
În cazul unor inundații catastrofale provocate de Dunăre care ar duce la ruperea unor diguri, calculele prezentate în strategia citată arată că pagubele înregistrate ar fi de circa 4 miliarde de euro.
Și reapariția unei pandemii de gripă a fost luată în calcul de Guvern, iar în acest caz pagubele produse s-ar ridica la suma de 5 miliarde de euro.
În cazul Ministerului Transporturilor, repararea infrastructurii aviatice, rutiere și feroviare afectată în cazul producerii unor dezastre în perioada 2024-2026 ar costa peste 10 miliarde de lei (aproximativ două miliarde de euro). Calculele au fost făcute separat pentru costurile intervențiilor de reparare a podurilor rutiere, acestea urmând să se ridice la 72 de milioane de euro (luând în considerare un total de 135 de poduri).
Cum arăta precedenta evaluare
Comparativ cu precedenta strategie fiscală guvernamentală care viza perioada 2023-2025, pagubele lăsate în urmă de cele cele patru dezastre majore se ridica la circa 30 de miliarde de euro. Astfel, accidentul nuclear ar fi cauzat pagube materiale evaluate la 11,97 de miliarde de euro, cutremurul - 9,97 de miliarde de euro, inundațiile provocate de Dunăre - 3,56 de miliarde de euro, iar pandemia de gripă - 4,72 de miliarde de euro.
Suntem nepregătiți în cazul unor inundații majore
Un raport al Curții de Conturi din toamna acestui an arăta că gradul de dotare cu mijloace de intervenție în caz de inundații este asigurat între 20%, în cazul bărcilor pneumatice cu motor pentru transport 10 persoane, și 97% în cazul autospecialelor cu echipament specific pentru transportul scafandrilor la intervenție. În cazul unor mijloace tehnice specifice intervențiilor în caz de inundații, precum motopompe, ambarcațiuni cu motor, bărci pneumatice, remorci pentru transportul ambarcațiunilor, se înregistrează un grad de dotare sub 50% și, în unele cazuri, mai mult de 55% din acestea au o vechime de peste 10 ani. De asemenea, remorcile pentru transportul ambarcațiunilor cu un grad de dotare de doar 32% au într-o proporție de circa 37% o vechime mai mare de 10 ani. Peste toate acestea, se suprapune o mare lipsă de personal, atât la Administrația Națională Apele Române (ANAR), cât și la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU). La ANAR, pe lângă lipsa de personal, o problemă este și îmbătrânirea personalului operativ, cel care trebuie să asigure intervenția pe teren în cazul inundațiilor, în condițiile în care 58% din acesta este încadrat la categoria de vârstă 50-65 de ani.