În categoria legilor făcute degeaba poate fi inclusă și Ziua Națională a Meseriilor. O sărbătoare cărei i s-a atribuit statutul de națională fără nicio justificare este sărbătorită începând de anul trecut pe data de 11 martie. În luna premergătoare acestei zile, inspectoratele școlare și instituțiile de învățământ au obligația, conform prevederilor acestei legi, de a derula campanii de comunicare publică pentru promovarea învățământului profesional și tehnic, precum și a meseriilor.
Marea hibă a legii este că fondurile necesare pentru organizarea manifestărilor prilejuite de celebrarea Zilei Naționale a Meseriilor trebuie asigurate din bugetele instituțiilor de învățământ, din bugetele autorităților publice centrale și locale, în limita alocațiilor bugetare aprobate. Cum acestea sunt reduse, Ziua Națională a Meseriilor este omagiată destul de modest. Proiectul a fost inițiat în 2018, de un grup de parlamentari de la PMP și PNL.
899 de școli care scot meseriași
România duce lipsă de meseriași, fie că vorbim despre constructori, instalatori, electricieni, mecanici auto, croitori sau bucătari, ca să dăm numai câteva exemple. Exodul masiv în Occident al muncitorilor calificați a făcut să ne confruntăm cu o mare lipsă de meșteri. Școlile profesionale și liceele tehnice nu fac față cererii de pe piață, așa că s-a ajuns și la noi ca pentru prestarea unor meserii, cum ar fi cea de muncitor în construcții, să fie importați oameni. În prezent, în România funcționează 899 de școli profesionale și licee tehnologice unde în anul școlar 2019-2020 au fost școlarizați 286.000 de elevi, conform platformei digitale Meserii.ro, realizată de organizația CivicNet. Grosul îl reprezintă totuși liceele tehnologice, în timp ce școlile profesionale scot circa 5.000-6.000 de meseriași pe an. Dacă numărul acestora s-a redus de circa 20 de ori comparativ cu perioada de dinainte de 1989, în schimb, au răsărit precum ciupercile după ploaie universitățile pentru care mai important decât procesul de învățare este latura financiară.
Mai bine codaș la liceu
Chiar dacă scot oameni pregătiți în meserii căutate pe piața muncii și, în consecință, răsplătite cu salarii foarte bune, ele sunt încă ocolite de elevi. Specialiștii în educație spun că sunt încă foarte multe familii care își obligă copiii să meargă la liceu, în loc să aleagă o școală profesională, deși ei au rezultate la învățătură slabe. Mulți dintre ei, la presiunea familiei, reușesc până la urmă să termine, cu chiu, cu vai, un liceu, după care se îndreaptă spre celebrele facultăți unde este suficient să prezenți buletinul pentru a fi admis. La încheierea „studiilor”, ei sunt primii candidați la șomaj. La un moment dat, pentru a rezolva această problemă, a fost lansată în spațiul public ideea ca elevii care la Evaluarea Națională obțin nota 5 să meargă automat la școlile profesionale. Ideea a fost însă respinsă, considerându-se că alegerea trebuie să fie o opțiune personală.
Învăţământul profesional de stat este gratuit până la împlinirea vârstei de 26 de ani. De asemenea, cursanții primesc de la stat o bursă de 200 de lei pe lună.
Tinerii, cei mai loviți de șomaj
Potrivit statisticilor Institutului Național de Statistică, șomajul în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani s-a apropiat anul trecut de 20%. Ei sunt cei mai expuși șomajului în această perioadă, când economia României este afectată de criza economică asociată pandemiei de COVID-19. Situația este generată și de faptul că nici companiile nu sunt mari amatoare de a angaja tineri nepregătiți într-o meserie, pentru că sunt greu de instruit. Pe de altă parte, România este țara din UE cu cel mai mare nivel al sărăciei în rândul tinerilor angajați, în condițiile în care 30% dintre ei sunt considerați săraci, deși lucrează.