Aceasta fiind prima dezbatere pe care mediul nostru academic o organizează pe acest subiect de mare interes pentru țara noastră. Fapt demn de menționat cu atât mai mult cu cât, și de data asta, România nu a avut nici-un participant la Forumul Economic Mondial și nici nu a fost reprezentată în echipa de specialiști care a redactat documentul tematic al reuniunii, țara noastră nefiind nici măcar citată în Raportul Forumului de la Davos!
Absență mai mult decât regretabilă dacă ținem sem că, pe de o parte Uniunea Europeană, al cărei membru egal în drepturi și îndatoriri cu celelalte state ale uniunii, traversează o perioadă de complexe , acute confruntări și este supusă unor multiple presiuni și ciocniri de interese , iar, de pe altă parte,de faptul că o asemenea instabilitate am spune cronicizată, are profunde consecințe asupra evoluției societății românești ,ea însăși confruntată cu intense conflicte de interese de natură politică, economică ,dar și cu tensiunile care există în unele zone aflate în proximitatea granițelor noastre.
Două scenarii pentru o Europă sau pentru mai multe Europe? Aceasta ar fi întrebarea, de vreme ce, privind anul 2016, raportul dezbătut la forum nu are decât două scenarii:-1) unul pesimist și -2) unul optimist. Potrivit scenariului 1) Șomajul va crește iar crizele la nivel UE nu vor mai putea fi ignorate .Siria , împreună cu Levantul, vor fi aruncate în haos, urmarea fiind că 4 milioane de sirieni și de irakieni, dar și alte 2 milioane de ucraineni vor bate la porțile Bătrânului Continent, ceea ce va determina reinstituirea, până în 2018, a controalelor vamale.
Cel mai probabil până în toamna lui 2017 Marea Britanie va părăsi UE , în schimb Scoția și Catalonia vor dori să intre în UE. În Franța partidul lui Marine Le Pen va prelua puterea, iar în Germania partidul anti-european ,,Alternativa pentru Germania’’ va deveni membru în Parlamentul European. Se mai estimează că până în anul 2019 UE va impune sancțiuni economice Chinei, iar negocierile pentru Parteneriatul Transatlantic vor fi abandonate.
În ceea ce privește scenariul-2) cel optimist, principalele sale repere ar fi: susținerea de către guvernele europene a Ucrainei, a Siriei și a zonelor tampon, beneficiind și de participarea Turciei. Întrucât condițiile din taberele de refugiați din Liban și Iordania se vor îmbunătăți, fluxul imigranților va scădea , lăsând UE posibilitatea de a se ocupa de integrarea refugiaților care deja au ajuns în spațiul său.
Potrivit aceluiași scenariu, Comisia Europeană estimează că valul de emigranți va contribui la creșterea UE cu 0,2% pe an. În aceeași abordare, Marea Britanie va rămâne membru al UE, Parteneriatul Transatlantic va fi încheiat, iar până în 2020 rolul euro va crește în importanță fiind confirmat și motivul pentru care SUA va fi văzut în cadrul UE ca un partener real în sfera afacerilor internaționale.
Pe bună dreptate, profesorul Adrian Năstase punea întrebarea: unde se regăsește România în aceste două scenarii? Din păcate, răspunsul nu poate fi dat decât prin compararea a două cifre-reper: țara noastră ocupă un loc fruntaș ca mărime în UE, dar și unul dintre ultimele locuri în ceea ce privește performanțele!
Cele 5 sfidări și riscurile lor. În intervenția sa, președintele camerei superioare a legislativului, Călin Popescu Tăriceanu, a făcut o substanțială, aplicată, trecere în revistă a documentului programatic al Forumului de la Davos, Raportul ,,What to watch aut for in 2012-2017’’,insistând asupra marilor sfidări și riscuri:
1) economia europeană și inițiativele de politici europene;
2) Europa digitală, adică Piața Unică Digitală, cu un accent crescând pe protecția și securitatea datelor utilizatorilor din statele membre ale UE;
3) migrația continuă a persoanelor provenind din Siria, Irak și Afganistan, care va pune serioase probleme în ceea ce privește verificarea , aprobarea și, în mod deosebit, integrarea acestora, alternativa optimistă fiind aceea că există reale șanse ca un număr mare dintre aceste persoane să își găsească un loc de muncă și să beneficieze de suport public;
4) riscurile geo-strategice, în principal cele pe care Înaltul Reprezentant pentru Politică Externe le avea în vedere atunci când a susținut că există posibilitatea ca UE ,,să importe instabilitate din imediata vecinătate’’, sub forma refugiaților și a terorismului. În context, Călin Popescu Tăriceanu s-a aflat pe poziție convergentă cu cea a raportului de la Davos și a insistat asupra ideii că nu există , de fapt, o politică externă comună și că NATO are de gestionat o complexitate crescândă de provocări. Un alt risc din același set de probleme este legat de fragilitatea internă ca și de puterea militară a Rusiei care tinde să își extindă sfera de influență dincolo de Ucraina, din partea căreia comunitatea europeană așteaptă să își continue reformele structurale. Turcia va continua să rămână un actor - cheie în regiune, în pofida situației create după înghețarea negocierilor de aderare la UE. Statele Unite se vor concentra pe campania prezidențială, dar acest fapt nu trebuie să determine Uniunea Europeană să rateze șansa unei colaborări cu SUA în gestionarea responsabilităților internaționale, cu atât mai mult cu cât politica ambiguă, de fapt duplicitară, a Germaniei poate crea riscuri serioase ;
5) Riscul Brexit, care poate fi rezumat în doar două situații:
- a) După referendum, Marea Britanie rămâne în UE, ceea ce va face ca un viitor cabinet de la Londra să continue negocierile pe domenii de interes comun, în principal pe politici externe, comerț și investiții; sau...
- b) Marea Britanie iese din UE, fapt care nu numai că va afecta guvernele și populațiile din celelalte state membre, dar ar putea avea și o consecință foarte sumbră, mai direct spus dezintegrarea Marii Britanii și, deloc surprinzător poate, opțiunea Scoției de a deveni membră a UE.
În mod firesc, Călin Popescu Tăricenu a ajuns și la un subiect sensibil care este și rămâne poziția României în acest parcurs extrem de sinuos și de contorsionat. Din păcate, faptele determină să luăm act de o poziție de docilă conformare la comenzile primite de la Bruxelles în care se complac autoritățile de la București.
Unul dintre principalele motive, dacă nu chiar cel mai grav și important, fiind capacitatea economică scăzută a României, faptul că suntem, foarte mult o piață de desfacere și un loc de unde pleacă în afară profitul obținut de transnaționale , dar nu și un producător, un exportator de mărfuri competitive pe piața europeană și mondială.
Situație dureroasă, dar nu și fără ieșire în condițiile în care proiectele și strategiile guvernamentale vor fi orientate către stimularea învățământului și cercetării și pentru utilizarea eficientă și corespunzător retribuită a forței de muncă de care dispunem.
Europa, în declin, România, încă, în căutarea echilibrului. Declarându-se, de la începutul alocuțiunii sale, ,,un economist pesimist’’, prof. univ. dr. Mircea Coșea a atras atenția asupra faptului că discutăm despre ,,o Europă obosită, o Europă în declin’’ , care se va confrunta într-un viitor foarte apropiat cu o nouă criză.
Situație pe care, redutabilul analist al fenomenului economic românesc și european sau global a pus-o în confruntare cu celebra teză a lui Marx despre ciclicitatea crizelor. Numai că, de data asta, a atras atenția profesorul Mircea Coșea, Europa se află pe o pantă descendentă , de vreme ce a treia revoluție industrială nu a avut drept consecință creșterea economică.
Analizând fenomenologia crizelor, domnia sa a relevat lipsa unei abordări la nivel european capabile să ofere soluții efective , de durată. De asemenea, după ce s-a referit la problemele specifice ale României de azi, profesorul Mircea Coșea a ținut să insiste asupra adevărului că economia țării noastre are o valoare adăugată sub media europeană.
Verdict tranșant, dar și temă de serioasă reflecție pentru guvernanți , pentru mediul de afaceri și cel academic , așa încât să se poată lansa un proiect național de interes pe termen lung care să depășească formalele cadre ale unui simplu ciclu electoral. ,,Resurse umane avem- a accentuat profesorul Micea Coșea- avem,însă, nevoie de o nouă concepție de guvernare".