„Respinge, ca fiind nefondat, recursul, astfel cum a fost precizat la data de 5 noiembrie 2021, declarat de recurentul - pârât Băsescu Traian împotriva Sentinţei nr. 471 din 20 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Admite cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenientul Ciuvică Mugur-Cristian, în interesul intimatului-reclamant Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 martie 2022”, se arată în decizia de ieri, pronunțată de judecătorii Secției de Contencios Administrativ de la ÎCCJ, Ana Roxana Tudose, Ionel Barbă și Adrian Remus Ghiculescu.
A încălcat dreptul la viața privată
Încă din luna septembrie a anului 2019, Curtea de Apel București a respins acțiunea lui Băsescu împotriva CNSAS de constatare a calității acestuia de colaborator al Securității, ca poliție politică, sub numele conspirativ „Petrov”.
Instanța de fond a constatat că notele informative date de Băsescu se circumscriu unor teme clasice de poliţie politică, specifice Securităţii, fiind vizate exclusiv chestiuni care ţin de viaţa privată sau de dreptul la liberă circulaţie al persoanelor. De asemenea, judecătorii au constatat că Băsescu a denunţat activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, iar furnizarea informaţiilor a vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
„Prin furnizarea acestor informaţii, Băsescu a conştientizat că asupra persoanelor la care s-a referit în relatările sale se pot lua măsuri de urmărire şi verificare, cu încălcarea dreptului la viață privată şi a dreptului la liberă circulaţie şi, prin urmare, a vizat această consecinţă. Ne aflăm în prezenţa unei îngrădiri efective a drepturilor cetăţeneşti, având în vedere măsurile dispuse pe marginea informaţiilor transmise de Băsescu”, se arată în motivarea primei instanțe.
Încercări de tergiversare
Conform Grupului de Investigații Politice, CNAS a primit noile documente referitoare la colaborarea lui Băsescu cu Securitatea pe 8 aprilie 2019, cu o lună și jumătate înaintea datei la care CNSAS a sesizat instanța. Iar Traian Băsescu, disperat că era pe cale să fie declarat definitiv colaborator al Securității, a apelat la vechiul său prieten și susținător Valeriu Stoica. Acesta s-a prezentat, în calitate de avocat al lui Băsescu, la ultimul termen din dosarul de la Înalta Curte.
„Negăsind nici el argumente în apărarea lui Băsescu, Stoica a încercat să abată atenția instanței de la fondul problemei, susținând că CNSAS nu ar fi precizat când a preluat noile documente care au stat la baza sesizării instanței cu acțiunea ce are ca obiect constatarea calității de informator a lui Băsescu. Afirmația avocatului lui Băsescu e complet falsă. CNSAS a scris negru pe alb în actele transmise instanței că a primit noile documente referitoare la colaborarea lui Băsescu cu Securitatea în data de 8 aprilie 2019”, arată sursa citată.
Denunțurile făcute au avut consecințe directe asupra victimelor sale
Din cauza turnătoriilor lui Traian Băsescu, încă de pe vremea când era student la Institutul de Marină, Securitatea i-a interzis unuia dintre colegii săi să lucreze pe navele românești care plecau în străinătate. Într-o Notă dată Securității în 5 mai 1975, cu numele conspirativ Petrov, Traian Băsescu a spus despre unul dintre colegii săi de la Institutul de Marină: „Dimitriu Cornel ar fi dispus, în cazul în care ar reuși să cunoască în străinătate o fată cu avere, să rămînă acolo”.
Trei luni mai târziu, în 19 august 1975, locotenent colonelul de Securitate Gheorghe Tudor (ofițerul de Securitate care se ocupa de supravegherea informativă a Institutului de Marină), a redactat o Notă prin care propunea avizarea negativă a unei eventuale desemnări a lui Dimitriu Cornel ca ofiţer pe navele româneşti ce vor pleca în străinătate. Motivul invocat de Securitate a fost tocmai acela că „se deţine material informativ furnizat de colaboratorul PETROV, din care rezultă că elevul Dimitriu Cornel ar fi dispus ca, în cazul în care ar reuşi să cunoască în străinătate o fată cu avere, să rămână acolo”. „Având în vedere aspectele raportate mai sus, a concluzionat ofițerul de Securitate, propunem a se aviza negativ”. Din cauza acestei note, Dimitriu Cornel a avut interdicție de a părăsi țara până în 1 iunie 1977.
Dat pe mâna securiștilor pentru un ceas și niște butoni
Într-o altă Notă, dată la Securitate în 7 decembrie 1972, Băsescu și-a turnat un alt coleg, Daraban Constantin, pentru că a vândut un ceas și două perechi de butoni pe care le avea de la un cetățean străin. Nota dată de Petrov a fost folosită informativ de Securitate, ducând la o serie de măsuri împotriva lui Daraban. Pe baza notei lui Băsescu, Securitatea i-a urmărit corespondența lui Daraban, acesta fiind obligat să dea explicații la Securitate „pe marginea relațiilor sale cu un cetățean pakistanez”. Securitatea a propus avizarea negativă a lui Daraban pentru „efectuarea practicii pe navele de pescuit oceanic”. În aceeași manieră, au fost turnați colegii Ion Bîrgău și Constantin Simionescu.
„Petrov” atacă decizia la CEDO. Internauții l-au taxat: „Să bem pentru asta!”
Odată cu această decizie definitivă a ÎCCJ, problemele lui Traian Băsescu s-ar putea acutiza. Parchetul General investighează, încă de acum doi ani, un dosar pentru fals în declarațiile pe care „Petrov” le-a depus pe proprie răspundere atunci când a candidat la funcția prezidențială, la cea de senator și la cea de europarlamentar. Dosarul a fost deschis ca urmare a plângerii formulate de Grupul de Investigații Politice (GIP) în data de 13 iulie 2020.
În vara anului trecut, Camera Deputaților, ca for decizional, a adoptat o lege prin care drepturile acordate persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român să fie retrase în cazul în care se dovedeşte că acestea au avut calitatea de lucrător sau colaborator al Securităţii. Odată cu decizia ÎCCJ de ieri, prevederile acestei legi, promulgată de președintele Klaus Iohannis prin Decretul nr. 1026/2021, se pot aplica „de îndată” lui Petrov.
Băsescu a reacționat, ieri, pe contul său de Facebook, printr-o postare seacă: „Am luat notă de decizia ÎCCJ, pe care nu o voi comenta public, așa cum am procedat de-a lungul întregului proces. Voi face demersurile legale la CEDO”. La reacție, a primit contrareacții din partea „fanilor”: „Hai să bem pentru asta! Toarnă!” sau „Deci, ai sifonat, prăduitor bătrân!”.