„Când i-am spus domnului... «Domnule prim-ministru, deficitul bugetar se duce în cap!» Mi-a spus că îl doare în organul genital de deficitul bugetar.", a declarat Marcel Boloş, fost ministru de Finanţe în primul reportaj al Campaniei. "Imprudenţă, iresponsabilitate şi i-aş spune şi incompetenţă", a declarat Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal.
Reportajele Observator trec dincolo de promisiunile şi explicaţiile politicienilor și dezvăluie cauzele situaţiei imposibile în care am ajuns. România riscă să intre în recesiune, iar asta ar putea însemna salarii mai mici, şomaj şi cheltuieli greu suportat pentru noi toţi. Mâncarea, benzina şi electricitatea s-au scumpit deja, dar urmează încă cel puţin doi ani de scumpiri în lanţ. Plătim toţi greşelile celor care au condus ţara spre dezastru. Unde s-au risipit banii, cine răspunde şi ce soluţii de redresare avem?
Primul episod, primele explicații pentru dezastru
Pâine şi circ. O pâine luată cu bani de împrumut şi un circ din ce în ce mai scump, pentru fiecare dintre noi. "Deficitul a început să crească după 2016. Noi am fost avertizaţi de Comisie întrucât eram singurul stat al Uniunii Europene care depăşea în mod sistematic pragul de 3%", a declarat Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal.
Adică pragul impus prin Tratatul de la Maastricht, care limitează risipa în ţările UE. România n-a limitat-o. A avut în permanenţă cheltuielile mai mari decât încasările. 2016. Deficitul bugetar al României sare de la 0,5%, cât era în anul anterior, la 2,5%, pe fondul tăierilor de taxe şi a creşterii cheltuielilor cu salariile şi pensiile. În următorii doi ani, deficitul rămâne sub nivelul de 3%, dar în 2019 ajunge la 4,3%. Din nou, salariile bugetarilor, pensiile şi asistenţa socială au golit buzunarul statului.
„Trebuie să înțelegem că nu a fost sustenabil, pentru că aceste creșteri de salarii s-au făcut din pix, și de pensii, fără să avem venituri proporționale la buget. Statul plătea la pensii în 2020 - 114 miliarde, acum 218 miliarde, s-au dublat aproape, deși pensionarii au scăzut de la 5,1 milioane la 4 milioane.", a declarat Iancu Guda, analist economic Observator.
Lovitura de graţie vine în anul 2020. Pandemia de Covid 19. Deficitul bugetar explodează şi urcă brusc la 9,2%.
„Judecând toată această perioadă, a existat un lanţ de slăbiciuni şi imprudenţe mari în politica economică. A existat şi o doză de iresponsabilitate. Imprudenţă, iresponsabilitate şi i-aş spune şi incompetenţă.", a declarat Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal.
O incompetenţă dovedită de cifre. Dacă ne uităm la economiile din regiune, România a gestionat cel mai rău criza din 2020. Bulgarii au încheiat primul an al pandemiei cu un deficit de 3,8% din PIB. Polonezii au avut un minus de 6,9%, ungurii de 7,5%, iar nemţii - etalonul Europei de 4,4%. Nici 2021 nu a arătat mai bine. Peste toate, în 2022, Rusia invadează Ucraina. Energia proaspăt liberalizată sare în aer, iar cheltuielile escaladează pe fondul sprijinului acordat refugiaţilor şi al ajutoarelor militare trimise peste graniţă. Ce a făcut România?
„S-a împrumutat, s-a cheltuit pentru diverse chestii: apărare, Covid, cei doi ani electorali care au costat foarte mult prin diverse chestii - pensii, salarii şi aşa mai departe. E ca şi bugetul familiei. Ai un salariu de 100 de lei, dar cheltui 150. De unde iei 50? Te împrumuţi. (…) Acum nu ajung banii, cineva trebuie să dea bani în plus şi ăştia suntem noi.", a declarat Alex Milcev, expert în fiscalitate. La costuri tot mai mari, chiar cele mai mari din Europa, pentru că dobânzile cresc când te împrumuţi fără limite.
Cât avem de plătit
Peste 1.000 de miliarde de lei. Doar în primele 7 luni din acest an, am plătit aproape 32 de miliarde de lei pentru dobânzi la această datorie publică record. Care, de-a lungul anilor, a tot crescut şi a ajuns în 2024 la aproape 60% din produsul intern brut. Spre comparaţie, Bulgaria a avut anul trecut o datorie publică de 24% din PIB. Este şi unul dintre motivele pentru care poate adera la zona euro, ceea ce va încuraja şi mai mult disciplina financiară a ţării. Şi a mai fost ceva.
„Faimosul PNRR. Ne-am trezit cu documentul care abundă în elemente de reformă. E o nebunie. Nicio ţară din Uniunea Europeană nu şi-a asumat atâtea reforme câte şi-a asumat România. Consecinţa este că un astfel de program nu poate să fie manageriat, este imposibil.", a declarat Dumitru Costin, preşedintele BNS.
„Trebuie să avem noroc să nu intrăm în recesiune. Sunt afectate întreprinderi, pentru că nu mai au vânzări, şi veniturile celor care sunt angrenaţi în afaceri - fie că sunt antreprenori, fie că sunt salariaţi. Deci este posibil ca unele întreprinderi să diminueze unele salarii. Să aibă loc chiar unele disponibilizări.", a declarat Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal.
Observator a cerut explicaţii de la cei care au gestionat finanţele publice în ultimii ani. Marcel Boloş, ministru de Finanţe în perioada iunie 2023 - decembrie 2024, lucrează acum la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord Vest din Cluj-Napoca. Spune că orice iniţiativă a sa de a reduce deficitul bugetar a rămas pe masa premierului de la acea vreme, Marcel Ciolacu.
„Doamne, se vedea de la o poştă că în companiile de stat era debandadă. Când i-am spus domnului… «Domnule prim-ministru, deficitul bugetar se duce în cap!» Mi-a spus că îl doare în organul genital de deficitul bugetar. Am informat de cel puţin şase ori atât prim-ministrul - prima dată pe data de 18 august 2024. Şi, după aceea, informări au fost lunare.", a declarat Marcel Boloş, fost ministru de Finanţe.
„Domnul Boloş se alintă foarte mult. Ăsta este un comportament de preot. Cum adică să spun aşa ceva?", a declarat Adrian Câciu, fost ministru de Finanţe.
Marcel Boloş a prezentat, pentru Observator, rapoartele pe care le-a trimis atât Guvernului, cât şi Comisiei Europene, precum şi răspunsurile pe care le-a primit.
„Nu a existat în istoria României o perioadă atât de complicată ca cea dintre 2020 până în 2024. Am luat o decizie: ne strângem ca broasca ţestoasă, ne băgăm în carapace şi ieşim şi mai săraci din toată treaba asta sau compensăm din erodarea puterii de cumpărare şi investim?", a declarat Adrian Câciu, fost ministru de Finanţe.
„Eu nu... nici cu colegii foarte apropiaţi, nici cu prietenii eu nu vorbesc urât. Am multe defecte, acest defect nu-l am.", a declarat fostul premier Marcel Ciolacu, pentru Observator, ca reacție la afirmațiile făcute de fostul ministru de Finanțe.
Acum, România are cea mai mare datorie publică din istorie şi trebuie să plătim. Deciziile lor, ponoasele noastre.
„Probabil un an, doi o să simţim acest efect negativ şi o să simţim că probabil am făcut un pas înapoi - ca populaţie, ca venituri reale.", a declarat Alex Milcev, expert în fiscalitate.
„Cei care ocupă astăzi aceste funcții, dacă vor respecta indicatorii de performanță stabiliți de Ministerul respectiv, foarte bine, să rămână în continuare, iar cei care nu îi vor respecta înseamnă că ar trebui să plece. Asta este realitatea. Îmi doresc foarte tare să ajungem la momentul bugetului pe 2026 astfel încât să punem de la început niște limite care să fie mult mai mici pe investițiile pe care le fac instituțiile și în felul ăsta să avem o stabilitate mult mai mare.", a declarat Ilie Bolojan, premierul României.
Primul episod al campaniei „Cât costă să fii român” a fost difuzat luni, 8 septembrie, la Observator 19.
În toamna în care coșul românilor se golește, campania „Cât costă să fii român” vine cu explicații și soluții. Reportajele Observator pun față în față actuali guvernanți și foști miniștri, lideri ai mediului de afaceri și sindicali, reprezentanți ai băncilor, autorități locale și analiști economici. Cu grafice, cifre și declarații în premieră, Observator arată unde s-a făcut cea mai mare risipă și cine trebuie să răspundă pentru situația actuală. „Cât costă să fii român” îţi arată și cum poţi supraviețui austerității - de la cum îţi întocmești un buget lunar realist şi cum poţi reduce cheltuielile neesențiale, până la idei de diversificare a veniturilor şi pregătirea pentru perioade mai dificile, cum ar fi pierderea locului de muncă.
Următoarele episoade ale Campaniei vor fi difuzate în fiecare luni, la Observator 19. Reportajele vor putea fi văzute și pe observatornews.ro, Youtube Observator, Facebook Observator și Tik Tok Observator. Pentru cele mai noi știri, nu uitați să vă abonați la canalul de WhatsApp al Observator sau să descărcați Aplicația Observator News din Google Play sau din App Store.