Guvernul Ciolacu a transmis, la finalul lunii trecute, spre adoptare, Camerei Deputaților un proiect de lege pentru aprobarea participării României la Acordul parțial extins privind Registrul daunelor cauzate de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, instituit prin Rezoluția CM/ RES (2023), adoptată de Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei la Strasbourg, în 12 mai 2023.
Conform Executivului, termenul „parțial” evocă faptul că nu toate statele membre ale Consiliului Europei participă la activitățile pe care le implică acest demers, termenul „extins” vizează faptul că inițiativa este deschisă și participării altor actori internaționali (state sau organizații internaționale) care nu sunt membri ai Consiliului Europei.
Conform expunerii de motive, prin Decizia din 19 aprilie 2023, Comitetul Miniștrilor a autorizat înființarea Registrului daunelor provocate de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei. Acordul parțial extins a fost instituit în 12 mai 2023, asupra instituirii sale convenind 36 de state europene, printre care și România, la care s-au alăturat Uniunea Europeană, Canada, Japonia și Statele Unite ale Americii.
Sediul entității se află la Haga
Registrul daunelor servește, porivit documentelor oficiale, la înregistrarea, sub formă documentară, „a probelor și informațiilor privind cererile de despăgubire pentru daunele, pierderile sau prejudiciile cauzate, la data de 24 februarie 2022 sau după această dată, pe teritoriul Ucrainei, prin faptele ilicite la nivel internațional ale Federației Ruse în Ucraina sau împotriva Ucrainei”.
Acest registru „primește și prelucrează informațiile referitoare la cereri de despăgubire și probe, structurează, clasifică și organizează astfel de cereri, evaluează și determină eligibilitatea cererilor, în vederea înscrierii lor în Registru și înregistrează cererile eligibile în scopul examinării și soluționării lor viitoare”.
Mai departe, aflăm că Registrul în cauză este înființat pentru o perioadă de trei ani, iar cererile de despăgubire „trebuie să fie formulate în legătură cu daune, pierderi sau prejudicii care au fost cauzate la 24 februarie 2022 sau după această dată, pe teritoriul Ucrainei, în interiorul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional, prin fapte ilicite pe plan internațional ale Federației Ruse în Ucraina sau în legătură cu Ucraina”. De asemenea, Registrul are personalitate juridică în conformitate cu legislația națională a Regatului Țărilor de Jos, iar sediul va fi la Haga, fiind, totodată, înființat și un birou satelit în Ucraina.
Ucraina propune directorul executiv
Acest Registru este structurat piramidal. Prima entitate componentă este Adunarea Participanților, care recomandă participanților și membrilor asociați măsurile menite să faciliteze „identificarea obiectivelor registrului”, „aplică normele și regulamentele proprii ale Consiliului”, „numește membrii Consiliului, desemnează Directorul Executiv, la propunerea Guvernului Ucrainei”, „adoptă bugetul anual și raportul anual de activitate”.
Urmează, apoi, Consiliul Registrului, care este format din șapte membri, după care Directorul Executiv și Secretariatul Registrului.
Registrul va dispune de un buget propriu, finanțat prin contribuțiile anuale ale participanților și prin „contribuțiile voluntare ale membrilor săi asociați”.
Justificarea demersului
Guvernul condus de Marcel Ciolacu arată, în aceste documente, că participarea României la acest Acord „ar transmite un semnal pozitiv cu privire la angajamentul României în sensul sprijinirii tragerii la răspundere a Rusiei pentru agresiunea împotriva Ucrainei și pentru consecințele acesteia”. „Un astfel de demers ar demonstra consecvența și coerența României în planul politicii externe, în contextul agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei”, se mai precizează în această expunere de motive.
Executivul precizează, de asemenea, că România face parte din „grupul nucleu, agreat de Ucraina, cu scopul înființării unui Tribunal special pentru sancționarea crimelor de agresiune săvârșite în Ucraina. România participă regulat la reuniunile menite să identifice ce mai potrivită bază juridică în acest sens, care să faciliteze participarea cât mai largă a comunității internaționale la această inițiativă. De asemenea, România s-a numărat printre cele 40 de state care au sesizat, la data de 2 martie 2022, Procurorul Curții Penale Internaționale cu privire la anchetarea crimelor de război, crimelor împotriva umanității și de genocid comise pe teritoriul ucrainean în contextul războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă”.
Raportul trebuie să ajungă în plen până pe 13 decembrie
În mod concret, proiectul de lege supus dezbaterii și aprobării Parlamentului prevede că România se va alătura, în calitate de stat participant, la această inițiativă. Iar alăturarea presupune participarea la Conferința Participanților, participare asigurată de reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe (MAE) și, „după caz, a altor instituții competente”.
De asemenea, România se angajează să achite o contribuție anuală la bugetul destinat implementării Acordului parțial extins. „Echivalentul în lei al contribuției datorate de România se va aloca de la bugetul de stat, prin Bugetul Ministerului Afacerilor Externe. Conform notificării transmise de Consiliul Europei, contribuția anuală a României, pentru anul 2023, este de 6.054,73 euro și trebuie achitată până la data de 26 martie 2024”, se arată în proiectul de lege.
Inițiativa legislativă în discuție a primit, deja, avizul favorabil al Consiliului Legislativ. Legea a fost înregistrată la Camera Deputaților în data de 27 noiembrie 2023 și a fost înaintată, pentru raport, Comisiei Juridice și Comisiei pentru Politică Externă. Aici, se pot depune amendamente până pe data de 6 decembrie 2023, iar cele două comisii raportoare au termen să transmită Plenului raportul comun până în data de 13 decembrie 2023. Senatul este Camera decizională.