În fața acestei situații, Ministerul Mediului a pregătit un proiect de ordin care va permite acordarea mai rapidă și la o valoare mai corectă a despăgubirilor financiare pentru persoanele care au avut de suferit din cauza atacurilor produse de animale ce aparțin speciilor de interes cinegetic prevăzute în Legea vânătorii. Cei afectați trebuie să depună cererile de despăgubire la primăria din unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia a avut loc incidentul, iar deciziile de despăgubire și plata sumelor stabilite de comisia de constatare revin Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM). Anul acesta pentru plata despăgubirilor s-a alocat un buget record de 8 milioane de lei.
Dacă în cazul atacurilor asupra oamenilor și eventualelor răni sau decese cauzate de animale sălbatice despăgubirile se vor aloca prin ordinul ministrului Mediului, în situația pagubelor produse culturilor agricole, silvice, animalelor domestice și autovehiculelor, în urma accidentelor de circulaţie de exemplare din speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în Legea vânătorii, despăgubirile se acordă de ANPM, în baza deciziei unei comisii întrunite la nivel local. Cuantumul despăgubirilor se stabilește de o comisie specială (comisia de constatare), funcţie de valoarea de piaţă a producţiei vegetale a culturilor agricole, calculate conform prevederilor hotărârii. În cazul animalelor domestice ucise, cu excepţia albinelor, despăgubirea se calculează la valoarea de înlocuire a animalului/animalelor, în funcţie de specie, rasă, valoare genetică şi zootehnică etc., iar în cazul animalelor domestice rănite sau a stupinelor, valoarea despăgubirii care se acordă nu poate depăşi valoarea de înlocuire a animalului/animalelor, respectiv a stupului/stupilor şi a materialului biologic apicol, la data la care s-a produs paguba.
Cum se vor calcula despăgubirile
Cuantumul despăgubirilor care vor fi acordate trebuie să acopere, după caz, cheltuielile de spitalizare, cheltuielile de înmormântare (inclusiv cheltuieli cu transportul și îmbălsămarea cadavrului), veniturile nete nerealizate în perioada în care victima a fost în incapacitate temporară de muncă de la momentul producerii incidentului, daune morale, precum și sume compensatorii pentru familia decedatului, reprezentând echivalentul unui salariu de bază minim brut pe țară garantat în plată până la vârsta pensionării. Astfel, la stabilirea cuantumului despăgubirilor, în cazul vătămării corporale se vor avea în vedere următoarele:
- venitul net nerealizat de victimă, pe perioada incapacităţii temporare de muncă, de la momentul producerii atacului sau salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în cazul în care persoana vătămată nu are calitatea de salariat la data producerii incidentului;
- cheltuielile cu spitalizarea persoanei vătămate de exemplarul de faună cinegetică, cu tratamentul acesteia, pentru recuperare, conform prescripţiilor medicale, probate cu documente justificative, dacă nu sunt suportate din fondurile asigurărilor sociale de sănătate, potrivit legislaţiei în vigoare;
- daune morale proporţional cu zilele de inactivitate raportate la salariul în plată avut. În cazul în care victima nu este salariată se va acorda o sumă proporţională cu echivalentul salariului minim brut pe ţară garantat în plată obţinut de o persoană în activitate.
Sume compensatorii pentru familie
În caz de deces, proiectul de ordin de ministru precizează că la acordarea despăgubirilor se vor avea în vedere:
- cheltuielile de înmormântare, conform cuantumului stabilit anual prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, valabil la data producerii evenimentului;
- cheltuielile cu transportul cadavrului, inclusiv cele de îmbălsămare, probate cu documente justificative, de la localitatea unde a avut loc decesul până la localitatea în care se face înmormântarea;
- sume compensatorii pentru familia victimei, reprezentând echivalentul unui salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată, până la vârsta pensionării.
Despăgubirile pentru pagubele şi/sau daunele produse de exemplarele din speciile de faună de interes se suportă de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, din bugetul aprobat cu această destinaţie. Dacă există un protocol interinstituţional cu autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, plata se poate face şi prin intermediul consiliului judeţean.
Reducerea numărului de animale, cerută de ABVAB
Reprezentanții Asociației în Beneficiul Vânătorilor și Activității de Vânătoare (ABVAB) spun însă că această abordare a Guvernului, care preferă să acorde despăgubiri financiare în loc să reducă populația de animale sălbatice, este eronată. „Ca o comparație, Suedia tocmai a aprobat împușcarea a 75 de lupi dintr-o populație totală de 460 de exemplare, la noi sunt aproximativ 3.000 și anul trecut s-a populat cu șase exemplare de lup în Munții Dobrogei pentru a reduce populația de șacali… Care puteau fi împușcați, pur și simplu! Am înțeles că se dorește popularea cu exemplare de lup și în Delta Dunării, oare pe cei care locuiesc acolo i-a întrebat cineva? Din păcate, în Ministerul Mediului sunt funcționari care au legături directe cu ONG-urile verzi și acest lucru se reflectă în mod decisiv în activitatea acestora antivânătoare și împotriva gestionării durabile, pentru că nivelul de acceptanță al carnivorelor mari, în special ursul brun, a scăzut dramatic în ultimii ani și cetățenii își fac dreptate singuri din ce în ce mai des. Practic, numărul urșilor care mor prin metodele arhicunoscute, inclusiv prin braconaj, depășește cu mult cotele de intervenție care au fost anulate în 2016 și care au fost reintroduse într-un format total eronat, prin distribuirea exemplarelor de urs la primării și nu la gestionari, așa cum ar fi fost normal”, se arată într-un comunicat emis de ABVAB, după ce Guvernul a decis să modifice modul de acordare a despăgubirilor.
Șacalii, o amenințare tot mai mare
Înmulțirea necontrolată a animalelor sălbatice a devenit o problemă pentru locuitorii multor județe, care au de suferit din această cauză. În ultimii ani, am văzut de foarte multe ori relatări despre atacurile urșilor asupra oamenilor și animalelor domestice. În ultimul timp însă, s-au înmulțit atacurile șacalilor, un animal originar din Asia și Africa. Primii șacali au fost observații în Delta Dunării în anul 2005, ei venind din stepele asiatice ale Rusiei. De aici au migrat și în alte teritorii, fiind deja observați pe zone extinse ale țării. Deși acest animal figurează pe lista celor care aparțin speciilor de interes cinegetic prevăzute în Legea vânătorii, localnicii din zonele unde acesta a apărut cer eliminarea lui, pentru că provoacă foarte multe pagube.