Datoria publică a României nu este atât de mică cum pare. Dimpotrivă, este uriaşă dacă o raportăm la dimensiunea sectorului bancar din România şi la vulnerabilitatea leului faţă de euro şi dolar. O devalorizare a monedei naţionale cu 30% faţă de moneda unică europeană ne-ar creşte datoria cu 50 de miliarde de lei şi ne-ar arunca direct în recesiune. Problema este că statul român nu se mai poate împrumuta nici de la bănci având în vedere că sistemul bancar local deţine 19% din datorie sub formă de obligaţiuni şi tiluri de stat. Suma reprezintă 71% din toate împrumuturile acordate de bănci în România.
Datele statistice publicate recent de Ministerul Finanţelor arată că datoria publică era de 40,9% din PIB în ianuarie 2017, mult sub standardele UE de 60% din PIB, stabilit prin criteriile de la Mastrich, dar şi sub nivelul majorităţii ţările din Uniunea Europeană. Totuşi, situaţie nu este deloc aşa de liniştitoare cum pare la prima vedere. Din cele 333,4258 de miliarde de lei, la cât se ridică datoria statului român, 38,5% este în euro ceea ce o face foarte vulnerabilă la evoluţia cursului euro-leu. Dacă moneda naţională s-ar deprecia cu 30% faţă de euro datoria ar creşte, dintr-un foc, cu 50 de miliarde de lei şi ar ajunge aproape de pragul critic, spun economiştii. Scenariul oficial este mult mai plând. Deprecierea monedei naţionale cu 10% faţă de euro, principala valută în care este denominată datoria guvernamentală în valută, ar determina creşterea ponderii datoriei guvernamentale în PIB de până la 1,6 % din PIB, în anul 2020, potrivit Raportului privind situaţia macroeconomică pe anul 2017.
Statul român mai are o altă mare problemă. O analiză a Consiliului Fiscal arată limpede că o nouă creştere a datoriei publice în România nu ar mai putea fi finanţată de către sistemul bancar. Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, a arătat că datoria publică a României reprezintă 71% din totalul activelor sistemului bancar, adică din totalul creditelor acordate şi a obligaţiilor şi titlurilor de stat cumpărate plus terenuri, clădiri etc.
“Ne apropiem de un prag în care creşterea datoriei publice ne vulnerabilizează foarte tare şi ne creşte riscul de recesiune masiv ” Ionuţ Dumitru, preşedinte Consiliului Fiscal
Rostogolim datorii de 32,63 miliarde de lei
România va trebui să rostogolească datorii de 32,63 miliarde de lei ce vor ajunge la scadenţă între februarie şi decembrie 2017. Plus dobânzi şi comisioane de circa 4 miliarde de lei. Datele BNR arată că 17 emisiuni de titluri de stat vor ajunge la scadenţă până la finele anului şi vor trebui reînoite prin planificarea altor licitaţii. Vârfurile împrumuturilor vor fi în lunile iulie şi iunie când statul va trebui să împrumute 8 miliarde de lei plus dobânzi aferente de 5,9% pe an, respectiv 7,84 miliarde de lei plus dobânzi de 6,75% pe an. Deja în primele trei luni ale anului, Ministerul Finanţelor Publice a luat împrumuturi de 11,415 miliarde de lei de la băncile comerciale.
De ce alte ţări pot avea datorii mai mari
Statul român nu-şi permite să se împrumute mai mult pentru că băncile din România nu mai pot să absoarbă tilurile de stat având în vedere că băncile deţin 71% din totalul obligaţiunilor emise. Procentul este foarte mare şi arată că sistemul bancar românesc nu este atât de puternic pentru a mai putea finanţa şi mai mult statul român. Aşa se explică de ce alte ţări au o datorie publică mult mai mare, dar şi-o finnaţează foarte uşor. Spre exemplu, Portugalia are o datorie publică totală de peste 130% din PIB, însă, raportat la dimensiunea propriului sistem bancar, reprezintă numai 55% din active, potrivit Consiliului Fiscal. Ponderea titlurilor de stat emise de statul român în activele totale ale băncilor este de 19%, procent care, în opinia lui Dumitru „face problematică capacitatea acestuia de a absorbi un plus de datorie publică”. Este al doilea cel mai mare nivel din Uniunea Europeană, după Ungaria, unde procentul este de 21%, potrivit calculelor lui Dumitru. Asta înseamnă că băncile locale deţin acum titluri de stat şi obligaţiuni în valoare totală de 74,84 miliarde de lei din datoria totală de 333,42 miliarde de lei.
Fiecare român are acum o datorie de 17.548 de lei din împrumuturile contractate de stat, prin Ministerul Finnaţelor. Din aceşti bani 6.756 sunt împrumutaţi în euro, adică fiecăruia dintre noi în revine o datorie de 1.500 de euro. O depreciere a cursului leu-euro cu 30% ar însemna că un euro s-ar cumpăra cu 5,85 de lei, iar datoria în lei ar creşte cu 2.025 de lei şi ar ajunge la 19.573 de lei.