Execuţia bugetului general consolidat la 10 luni, dată publicităţii în urmă cu câteva zile de către Ministerul Finanţelor, ne dezvăluie o creştere explozivă a deficitului bugetar, cel mai mare de după anii de criză. În timp ce veniturile au avansat cu numai 11,8%, comparativ cu perioada similară a anului trecut, ajungând la 232,36 miliarde de lei, cheltuielile s-au majorat cu 18,1%, atingând suma de 253,19 miliarde de lei. Cheltuielile bugetului consolidat cu plata salariilor din sectorul bugetar au fost de 70,71 miliarde de lei, în creştere cu 13,32 miliarde de lei faţă de perioada similară din 2017. Raportate la venituri, asta înseamnă că pentru fiecare 3,5 lei încasaţi la buget, un leu s-a dus pentru plata celor peste 1,2 milioane de bugetari.
Potrivit statisticii Eurostat, la nivelul anului trecut, România se plasase pe primul loc la nivelul UE în privinţa ponderii cheltuielilor cu plata salariilor în sectorul public în veniturile bugetului general consolidat. Chiar dacă în raport cu media UE salariile bugetarilor români nu reprezintă o sumă mare, această cheltuială devine foarte mare dacă o raportăm la veniturile colectate la buget, care continuă să fie cu mult sub media UE. În condiţiile în care media europeană a fost în 2017 de 40,1%, noi am încheiat anul cu o medie de 25,4%, cea mai slabă de după 1995, după noi mai găsindu-se doar Irlanda, cu 24,5%.
Structura cheltuielilor salariale în sectorul bugetar în totalul cheltuielilor BGC
2004 22%
2008 24%
2012 19,6
2013 21,4%
2014 22,3%
2015 21,4%
2016 23,6%
2017 25,2%
Sursa: Ministerul Finanţelor
Anvelopa salarială în sectorul public (% PIB)
2010 8,3
2011 6,9
2012 7
2013 7,2
2014 7,5
2015 7,3
2016 7,5
2017 8,3
2018 10,8%
Sursa: Ministerul Finanţelor
Ponderea veniturilor bugetare în PIB
Ţara 2006 2010 2015 2016
România 29 27,1 28 26
Bulgaria 29,9 26 29,1 29
Slovacia 29,4 28,2 32,3 32,4
Polonia 34,6 32,4 33,3 q34,4
Cehia 34 32,7 34,1 34,8
Ungaria 36,5 37,3 38,9 39,4
Remunerarea salariaților a reprezentat 21,7% din cheltuielile publice în UE-28 și 20,9% în ZE-19 în 2017. În România, a reprezentat 26,3%.
De exemplu, în 2017, cea mai ridicată pondere din PIB a veniturilor din principalele categorii de impozite și contribuții sociale a fost de 48,0%, înregistrată în Franța, Danemarca având următoarea cea mai ridicată cotă (47,0%). Ponderea din PIB a acestor venituri s-a situat sub 30% în patru state membre (Irlanda, România, Bulgaria și Lituania).
Presiunea salarială lasă urme
Veniturile bugetului general consolidat în primele 10 luni ale anului au totalizat 232,3 miliarde de lei, din care 30,43% s-au dus pentru plata salariilor în sectorul public. Comparativ cu perioada similară a anului trecut, când veniturile au fost de 207,9 miliarde de lei, plata salariilor a înghiţit aproape 56,4 miliarde de lei, reprezentând circa 27,2%. Dacă ne raportăm însă la cheltuielile bugetului general consolidat - 253,2 miliarde de lei, atunci ponderea salariilor a fost în primele 10 luni ale anului curent de 27,9%, după ce la sfârşitul perioadei similare a anului trecut aceasta fusese de 26,3%.
Veniturile, sub 30% din PIB
Veniturile bugetului general consolidat au păstrat tendinţa manifestată după 2016 de a reprezenta mai puţin de 30% din PIB. Astfel, la un PIB de 949,6 miliarde de lei, realizat în primele zece luni, veniturile au reprezentat 24,5%. În urmă cu circa un an, Fondul Monetar Internaţional prognoza că depăşirea procentului de 30% din PIB la încasările bugetare se va produce abia în 2019, dar este posibil să se fi înşelat. Deşi veniturile nominale au crescut începând cu anul 2016, economia a cunoscut un avans consistent în acest interval, ceea ce a determinat o reducere a veniturilor ca pondere în PIB.
Veniturile fiscale, pondere tot mai mică în PIB
Veniturile fiscale au continuat să scadă în primele 10 luni ale anului, după ce anul 2017 a fost cel mai slab an din acest punct de vedere din ultimii 25 de ani, procentul acestora fiind de 25,4 din PIB. Raportându-ne însă la intervalul ianuarie-octombrie 2018, veniturile fiscale au ajuns la 118,21 miliarde de lei, în creştere cu 420 de milioane de lei comparativ cu perioada similară a anului 2017. În schimb, raportate la PIB, veniturile fiscale au scăzut ca pondere în PIB de la 13,7% la 12,4%.
Majorările salariale începând cu 2016 în sectorul public
-aplicarea, începând cu luna august 2016, a prevederilor O.U.G. nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice;
-creșterea în medie cu 15% a salariilor din sănătate şi din educație de la 1 ianuarie 2017;
-majorarea cu 20% a salariilor personalului plătit din fonduri publice din instituțiile şi autoritățile publice ale administrației publice locale;
-majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la 1.250 lei la 1.450 lei din 1 februarie 2017;
-majorarea cu 50% a salariului brut şi a sporurilor pentru personalul din instituțiile publice de spectacole;
-majorarea cu 30% a salariilor personalului din bibliotecile naționale și muzeele naționale;
-majorarea cu 15% a soldelor de funcție ale personalului militar;
-majorarea cu 10% a salariilor de funcție ale polițiștilor;
-aplicarea începând cu 1 iulie 2017 a prevederilor din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (ale cărei efecte s-au resimţit şi în 2018).
România a înregistrat un deficit bugetar de 20,85 miliarde de lei în primele 10 luni ale acestui an, de peste trei ori mai mare față de 2017, iar ca procent din PIB a fost de aproape trei ori mai mare