Examenul pentru ocuparea posturilor de director în instituțiile de învățământ preuniversitar a stârnit numeroase controverse și chiar a fost folosit pentru a provoca un scandal politic. Sindicaliștii din Educație explică de ce mulți dintre directori au refuzat să se prezinte la examen. Conform Legii Educației, comisiile de evaluare sunt constituite din doi delegați ai Consiliului Județean, dar cei mai mulți sunt cu studii medii și chiar absolvenți de școli profesionale sau oameni cu opt clase.
Peste 10% dintre directorii actuali ai școlilor și liceelor din România au refuzat să se prezinte la examenul scris pentru ocuparea posturilor sau, pur și simplu, nu au avut timp nici măcar să-și facă dosarul și să-l depună. Alții nu vor lua examenul, fie pentru că nu au avut timp să se pregătească, fie pentru că – spun reprezentanții sindicatelor – metodologia a fost făcută „pe genunchi” și întrebările nu au legătură cu managamentul instituțiilor de învățământ. O altă problemă va apărea în momentul schimbării celor care nu au luat examenul - indiferent de motiv -, pentru că foarte mulți nu vor avea înlocuitori. „Conform metodologiei, cine nu a luat concursul va fi schimbat. Sunt situații în care nu există candidați, iar în alte situații nu vrea nimeni să preia postul. Sunt convins că, imediat după alegeri, ministrul Educației va fi nevoit să schimbe acest ordin, pentru că produce blocaj total”, explică Simion Hăncescu, liderul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI).
Se vor căuta directori
Ministerul Educației a declarat că procentul celor care s-au înscris la acest consurs este de 101,77%, dar sindicaliștii arată că, de fapt, sunt peste 1.000 de școli unde nu s-a înscris nimeni la examen. „Sunt școli gimnaziale cu un număr mare de elevi și rezultate deosebite, unde sunt directori de prestigiu care au preferat să rezolve problemele din școală și, efectiv, n-au avut timp nici măcar să-și facă dosarele. Dintre cei 8.776 care au dat concurs, probabil vor lua 6.000 examenele. Va trebui apoi să se găsească peste 3.000 de directori care să-i înlocuiască. În mediul rural s-ar putea să nu îndeplinească nimeni acel barem stabilit prin metodologie, în afară de testul grilă: să aibă doctorat sau cursuri internaționale”, mai spune Hăncescu. Monica Anisie, secretar de stat în Ministerul Educației, spune că aceste prevederi trebuie să fie privite pozitiv. „Nu li se cer obligatoriu, ci primesc punctaj în plus cei care au. Este normal să primească un punctaj mai mare cei care au studii în plus. Nu gândim negativ, ci pozitiv. Este vorba despre ceea ce primește omul în plus pentru munca pe care a desfășurat-o în plus față de ceilalți colegi”, a explicat secretarul de stat, pentru Jurnalul Național.
Completarea studiilor la Chișinău
Ministerul Educației nu s-a gândit, însă, la metodele prin care unii își pot face rost de aceste documente în plus. Moda recentă a doctoratelor în absolut toate domeniile a dezvoltat și posibilități de fraudă, iar una dintre cele mai cunoscute și facile metode de a obține un titlu de doctor – devenită modă în rândul cadrelor didactice - este doctoratul la Chișinău. Frații de peste Prut s-au orientat și în legătură cu celelalte cerințe și criterii de selecție, iar unii profesori au reușit să-și completeze CV-ul, pentru o sumă modică și o excursie de o zi peste graniță. „Unde s-au gândit ei că ar putea face cursuri internaționale directorii sau profesorii din mediul rural? Au organizat moldovenii, la Chișinău, cursuri cu 500 de lei, cu plecarea dimineața și întoarcerea seara. Oamenii au speculat. Doar și doctoratul se face la Chișinău lejer, fără să te vadă coordonatorul. Doar îți iei diploma”, spune un profesor de la Iași.
O altă aberație a legislației actuale, care nu ține cont de realitatea românească din mediul rural, este stabilirea incompatibilității. Dacă doi profesori lucrează la aceeași școală, iar unul dintre ei este director, este posibil ca la această evaluare să fie respins, chiar dacă a luat examenul și îndeplinește toate celelalte condiții. „Se poate spune că sunt în conflict de interese, dar ce să faci la țară? Sunt multe familii de acest fel. Sunt intelectualii satului și de multe ori unul dintre ei este director”, explică Simion Hăncescu. Această reglementare a fost impusă, deși 85% din suprafața României este în mediul rural și nu există profesori. În fiecare an, școlile de la sate caută cu disperare cadre didactice și în sistem se acceptă peste 70.000 de suplinitori, dintre care circa 6.000 sunt pensionari și 5.000 sunt necalificați. Dar tot necalificați sunt și delegații Consiliilor Județene care-i evaluează pe directori. „Unii sunt absolvenți de opt clase sau de școli profesionale. Ei decid soarta școlilor, conform faimoasei Legi 1 din 2011 (Legea Educației – n.r.), pe care niciun ministru nu a modificat-o”, explică sindicalistul. Propunerea cadrelor didactice este să se aleagă directorii de școli cu acordul consiliului profesoral.
Miercuri, 12 octombrie, s-a desfășurat proba scrisă din cadrul concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar. La concurs s-au înscris 6.664 de candidați pentru funcția de director și au fost admiși la examen 6.549, iar pentru funcția de director adjunct s-au înscris 2.312 candidați și au fost acceptați 2.257.
Directori de prestigiu sunt evaluați la interviu de oameni care nu au nicio competență. Tocmai din acest motiv nu au acceptat directorii cu demnitate să participe la examen. Evident, din tot acest joc perfid, cei care au de suferit sunt copiii. Simion Hăncescu, lider FSLI
Întrebări aberante din testul grilă
Unii dintre candidați s-au declarat indignați și umiliți de testul grilă care nu reflectă cunoștințele de management pe care ar trebui să le aibă un director de școală: „Prin ce se aseamănă cuțitul și lingura? a) au forme diferite; b) cuțitul este mai periculos decât lingura; c) amândouă sunt folosite pentru a mânca supă; d) amândouă cântăresc mai puțin de un kilogram; e) amândouă sunt folosite pentru a mânca” sau „Măgarul întotdeauna are...? a) grajd; b) potcoave; c) harnașament; d) copite; e) coamă”. Multe dintre întrebări par a face parte dintr-un test pentru determinarea nivelului IQ-ului, precum aceasta: „Cuvântul „mic” este pentru “mare” așa cum este „scurt” pentru...? a) lung; b) îndepărtat, c) larg, d) vast; e) slab”. Testul grilă a avut 60 de întrebări, iar candidații au avut la dispoziție două ore pentru a-l rezolva. Potrivit Ministerului Educației, testul a vizat evaluarea aptitudinilor cognitive și a competențelor manageriale ale candidaților.