De la revenirea la putere a PSD, o serie întreagă de legi au schimbat regulile după care funcţionează instituţii importante. Altele sunt deja anunţate. iar eventuala lor adoptare va face ca arhitectura instituţională a statului român să arate considerabil modificată la capătul acestei legislaturi. Cele mai importante vizează sistemul judiciar, însă şi alte instituţii şi-au schimbat modul de funcţionare.
O parte din aceste legi au vizat reducerea unor atribuţii ale preşedintelui Iohannis, ale cărui relaţii cu partidele de guvernământ s-au deteriorat constant. Prima dintre aceste legi a fost schimbarea procedurii de numire a conducerii Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii (ANCOM). Până în 2017, conducerea ANCOM era numită către şeful statului, la propunerea Guvernului. Ulterior, numirea s-a făcut de către Parlament. Iohannis a contestat la CCR Legea de adoptare a OUG 33/2017, însă fără succes aşa că pe 3 mai a cerut reexaminarea de către Parlament. Iohannis nu a reuşit să împiedice nici limitarea posibilităţii de a numi conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, astfel că pe viitor va trebui să contrasemneze propunerile făcute de către CSM. Teoretic, se poate bucura că nu i-a fost afectat dreptul de a numi procurorii-şefi, însă decizia CCR privind revocarea lui Kovesi ar putea face ca, pe viitor, şeful statului să accepte fără să crâcnească propunerile privind numirile şi revocările din Parchete venite de la Ministerul Justiţiei. O altă înfrângere la Curte a fost decizia de constituţionalitate a Legii Centenarului care prevedea că unele decoraţii pot fi acordate şi de către preşedinţii celor două Camere. PNL a contestat la Curte, dar a fără succes, faptul că ar fi fost uzurpat dreptul exclusiv al preşedintelui de a acorda decoraţii. Pe masa judecătorilor CCR se mai află proiectul de lege prin care Monitorul Oficial este trecut din subordinea Secretariatului General al Guvernului în cea a Camerei Deputaţilor. Practic, se revine la situaţia dinainte de 2012 când Monitorul a fost trecut la Guvern de către Victor Ponta pentru a facilita procedurile de suspendare din funcţie a preşedintelui Băsescu.
Parlamentul, pe val
Un alt proiect de lege, care a primit ieri raport în Comisia juridică, vizează numirile la Consiliul Concurenţei. Până acum, preşedintele, vicepreşedintele şi consilierii de concurenţă erau numiţi de un Consiliu Consultativ, alcătuit de persoane din mediul universitar, din cel de afaceri şi de foşti membri ai Consiliului Concurenţei. Prin proiectul de lege, numirile se vor face politic, de către cele două Camere ale Parlamentului. S-a renunţat totuşi la condiţia ca preşedintele Consiliului să aibă o vechime de cel puţin 15 ani în domeniul economic sau juridic, condiţie care l-ar fi înlăturat practic pe Bogdan Chiriţoiu din funcţia de preşedinte. Un alt transfer de atribuţii către forul legislativ vizează interceptările convorbirilor, proiect la care partidul lui Tăriceanu, ALDE, lucrează de mai multă vreme. Astfel, interceptările decise de instanţe vor fi făcute exclusiv de către Autoritatea Naţională pentru Interceptarea Comunicaţiilor, fără amestecul serviciilor de informaţii. Autoritatea va fi pusă sub control parlamentar şi va fi coordonată de un Consiliu de Supraveghere alcătuit din nouă persoane, provenite în parte din rândul magistraţilor şi asociaţiilor lor profesionale, iar alţi trei membri vor fi desemnaţi de către Avocatul Poporului, Senat şi Camera Deputaţilor.
Bani şi imunitate pentru judecătorii Curţii
Coaliţia guvernamentală a schimbat şi Legea de funcţionare şi organizare a Curţii Constituţionale pentru ca reţinerea, arestarea sau perchiziţionarea unui judecător să fie posibilă doar cu o majoritate de două treimi dintre membrii Curţii. De asemenea, suspendarea din funcţie a unui judecător trimis în judecată este posibilă tot cu aceeaşi majoritate de două treimi. În varianta iniţială, care a fost respinsă ca neconstituţională chiar de către CCR, şi începerea urmăririi penale era condiţionată tot de acordul plenului Curţii. Acelaşi proiect instituie posibilitatea acordării unei pensii speciale pentru membrii CCR în cuantum de 80% din indemnizaţia brută a unui judecător aflat în funcţie. Judecătorii constituţionali care sunt deja la pensie capătă dreptul de a cumula pensia cu indemnizaţia. O prevedere similară privind pensia a fost adoptată şi în ceea ce-l priveşte pe ocupantul funcţiei de Avocat al Poporului.
Iniţiatorul schimbării procedurii de numire a conducerii ANCOM , premierul Sorin Grindeanu, a devenit ulterior beneficiar direct al măsurii, el fiind instalat preşedinte al instituţiei în noiembrie.