Începem cu Brazilia, unde unul dintre marile subiecte a fost revenirea lui Neymar. Revenire este însă un cuvânt prea mare pentru ceea ce s-a văzut pe teren. Starul brazilian a primit aproximativ 20 de minute în meciul cu Scoția și nu a reușit nimic notabil. Mai degrabă, Carlo Ancelotti a făcut pe plac fanilor, care au cerut insistent să-și vadă idolul pe gazon.
După ceea ce a arătat, este greu de crezut că Neymar va primi prea multe minute în fazele eliminatorii. Cel mai probabil va fi folosit în continuare pe finalurile de meci deja decise, atunci când scorul permite să ai pe teren și „o mână moartă”. Brazilia are alte arme și alte priorități.
Iar una dintre aceste priorități a fost locul întâi în grupă. Brazilienii au continuat să atace și după ce meciul era rezolvat, conștienți că orice gol putea conta. Motivul? Marocul era implicat într-un duel la distanță și exista riscul ca nord-africanii să recupereze diferența de golaveraj. Miza era uriașă: evitarea unui duel cu Olanda încă din 16-imi.
Brazilia și-a făcut partea, iar acum are șanse mari să întâlnească Japonia sau Suedia. De partea cealaltă, Marocul a lăsat impresia că nu a forțat suficient. Dacă tot urmărea primul loc, nu putea să înscrie șase goluri în poarta statului Haiti? În cele din urmă s-a mulțumit cu o victorie după un meci în care haitienii au condus și cu 1-0, și cu 2-1, înainte ca marocanii să întoarcă rezultatul și să închidă partida la 4-2.
Merită însă o mențiune specială și Haiti. O echipă care, deși depășită valoric, a luptat admirabil pentru a nu termina ultima clasată a turneului. Uneori, pentru națiunile mici, și aceasta este o miză uriașă.
Bosnia ne transmite un avertisment
Pentru noi, românii, una dintre cele mai interesante povești ale zilei vine din grupa Bosniei. Ne uitam până acum cu teamă la Edin Džeko, vulpoiul bătrân care ne-a făcut destule probleme de-a lungul anilor. Dar poate că atenția ar trebui mutată către noua generație.
Bosniacii au scos la lumină un puști de doar 18 ani, Kerim Alajbegovic, desemnat omul meciului cu Qatar. Jucătorul lui Red Bull Salzburg a impresionat prin maturitate, viteză și curaj. În meciurile din Liga Națiunilor, din această toamnă, este foarte posibil să îl vedem față în față cu Andrei Rațiu și să-i facă zile negre.
Și nu este singurul. Ermin Mahmic, de la Liberec, Arjan Malic, de la Sturm Graz, și Esmir Bajraktarevic, de la PSV Eindhoven, au între 18 și 21 de ani și sunt deja integrați în fotbalul mare și sunt urmăriți de cluburi și mai puternice.
În timp ce Bosnia își pregătește următorul val la un Campionat Mondial, noi tot așteptăm să confirme generația lui Rădoi de la EURO U21 din 2019, jucători care acum se apropie de 30 ani. În timp ce Bosnia retrage generația care ne-a bătut de două ori în preliminariile pentru Mondial și vine cu o alta, cu mai multă foame de afirmare și care are și experiența unui turneu final, noi încă visăm că Ianis Hagi va fi integralist la o echipă de mijlocul clasamentului din Turcia.
Cehia, una dintre marile dezamăgiri
Dacă ar fi să alegem o mare dezamăgire europeană, Cehia ar avea toate argumentele. Au plecat acasă după trei prestații modeste într-o grupă care părea abordabilă. Au pierdut cu Coreea de Sud, au remizat cu Africa de Sud și au ajuns să-și pună toate speranțele în ultimul meci, cu Mexic.
Ultima speranță atârna de un calcul simplu: mexicanii erau deja câștigători ai grupei și poate nu se vor strădui, că vor juca cu rezervele... Numai că în fotbalul mare asemenea cadouri sunt rare. În plus, suporterii mexicani nu au mers pe legendarul Azteca pentru a vedea o echipă care se plimbă pe teren. Rezultatul? Un sec 3-0 pentru Mexic și sfârșitul aventurii cehe.
Însă eliminarea cehilor nu s-a produs în ultimul meci. Ea s-a produs atunci când Cehia nu a fost capabilă să învingă Africa de Sud sau să obțină ceva împotriva Coreei de Sud, meciuri în care au deschis scorul și totul părea în control.
Africa de Sud, mare surpriză!
În schimb, sud-africanii au produs una dintre surprizele frumoase ale grupelor. Au început runda de pe ultimul loc și au terminat pe poziția secundă după victoria cu 1-0 în fața Coreei de Sud, într-un meci direct pentru calificare.
Acum îi așteaptă Canada în 16-imi, iar africanii au motive reale să viseze și la optimi. Canadienii, în schimb, au toate motivele să regrete înfrângerea cu Elveția. Au ratat șansa de a juca meciul eliminatoriu pe teren propriu și vor fi nevoiți să se deplaseze la Los Angeles, practic „în străinătate”.
Ziua marilor dueluri
Astăzi intrăm într-una dintre cele mai interesante zile ale grupelor. Capul de afiș este, fără îndoială, Norvegia - Franța. Haaland contra Mbappé. Două dintre cele mai mari staruri ale fotbalului mondial și doi atacanți aflați la egalitate în clasamentul golgheterilor, cu câte patru goluri, în urmărirea lui Messi, care are cinci reușite.
Dincolo de supremația în topul golgheterilor, mai este o miză, una uriașă: trebuie evitat locul secund, care aduce drept adversar în 16-imi Germania. Locul întâi duce către un traseu considerabil mai accesibil, cu Coasta de Fildeș la primul pas. Deci, pentru ambele echipe esențială este victoria. Cu Coasta de Fildeș poți spune că te mai descurci, însă cu Germania…
Interesant este și duelul dintre Spania și Uruguay pentru primul loc. În aceeași grupă, Capul Verde și Arabia Saudită se bat pentru poziția a treia, dar ambele mai pot spera inclusiv la locul secund, dacă rezultatele se aliniază favorabil.
Belgia, poate de data asta...
Poate cea mai echilibrată situație se găsește însă în grupa Egiptului. Meciul Egipt - Iran poate decide câștigătoarea seriei, însă Belgia și Noua Zeelandă încă sunt în joc. Teoretic, înaintea ultimei etape, toate cele patru echipe pot încheia grupa pe orice poziție, de la primul până la ultimul loc.
Iar acesta este poate cel mai mare câștig al noului Mondial cu 48 de echipe: înaintea ultimei runde încă există emoții, calcule și speranțe în aproape toate grupele și chiar și o echipă mică poate răsturna pronosticurile.