Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Dumitru Costin: Marii câştigători ai creşterii salariului minim brut sunt bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale

Dumitru Costin: Marii câştigători ai creşterii salariului minim brut sunt bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale

Blocul Naţional Sindical (BNS) susţine valoarea salariului minim în plată la 1.450 de lei, argumentând că marii câştigători ai acestei creşteri de salarii sunt bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale. 

"Am discutat la Comisia de dialog social a Ministerului Muncii pe tema salariului minim, pe proiectul de Hotărâre de Guvern. (...) BNS susţine valoarea de 1.450 de lei. Am propus să se ia în calcul şi indexarea deducerii, pentru că, la 200 de lei brut, pe actualul sistem de impozitare şi cu nivelul actual al deducerilor, individul mai rămâne cu 140 de lei brut. Marele câştigător al acestei creşteri de salarii îl reprezintă bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale. Ei sunt mai câştigători. Numai bugetul de stat are un impact pozitiv de aproape 1,2 miliarde de lei, venituri în plus, care pot să mai astupe un pic găurile generate de alte reduceri de taxe şi impozite", a declarat, joi, pentru AGERPRES, preşedintele BNS, Dumitru Costin, la finalul discuţiilor de la Ministerul Muncii. 

Acesta a reamintit că, deşi unii dintre angajatori s-au plâns de această posibilă creştere cu 200 de lei a salariului minim, mediul de afaceri a rămas cu circa 10 miliarde de lei în urma modificărilor aduse Codului fiscal în decembrie 2015. 

"Chiar dacă unii dintre ei (angajatori - n. r.) s-au plâns din nou că 'vai, ce creştere de salariu minim avem', le-am readus aminte faptul că, prin modificările de anul trecut, produse în decembrie 2015 la Codul Fiscal, facilităţile fiscale care le-au fost oferite sau eliminările ori reducerile unor taxe şi impozite au însemnat un plus de circa 10 miliarde de lei, bani rămaşi la dispoziţia mediului de afaceri. Anul acesta, facilităţile înseamnă undeva la 14 miliarde de lei în plus peste cele 10 miliarde de lei, iar această creştere de salariu minim mănâncă cel mult un sfert din toată această resursă financiară lăsată la dispoziţia companiilor. Deci, nu le mai luăm taxele, le lăsăm mai mulţi bani. Le-am şi spus: 'V-am lăsat atât de mulţi bani în speranţa că investiţi în locuri de muncă, că vă plătiţi mai bine oamenii'", a explicat Costin, adăugând că o mare parte din aceşti bani lăsaţi la dispoziţia angajatorilor de către legiuitori a fost orientată către dividende. 

Potrivit sursei citate, definiţia ambiguă a salariului minim trebuie clarificată în Codul Muncii sau în HG de majorare a salariului minim. 

"Am insistat pe clarificarea în lege, de fapt în această Hotărâre de Guvern, chiar dacă în Codul Muncii avem o precizare ambiguă pe definiţia salariului minim, care trebuie să reprezinte plata în bani. Avem angajatori în România, care, astăzi, continuă să dribleze legea şi plătesc salariaţii care au salariu minim, îi plătesc o parte în bani, o parte în bonuri şi alte tipuri de instrumente, lucru care contravine inclusiv convenţiilor din România, dar contravine şi principiilor stabilite", a susţinut Dumitru Costin. 

Nu în ultimul rând, liderul Confederaţiei sindicale a apreciat că sancţiunea pentru angajatorii care nu plătesc salariul minim este "caraghioasă". 

"Înainte de toate, în proiectul de Hotărâre de Guvern, e o sumă minimă de 300 de lei, care poate să urce până la 2.000 de lei, dar ea este la dispoziţia inspectorului de muncă. Este un instrument de corupţie. Dacă vin eu, inspector de muncă, şi te găsesc pe tine, angajator, cu 20 de oameni pe care îi plăteşti sub salariul minim prevăzut prin Hotărâre de Guvern, pot să îţi dau 300 de lei per cap de salariat sau pot să îţi dau 2.000 de lei. Diferenţa dintre 300 de lei şi 2.000 de lei, de cele mai multe ori înseamnă şi o şpagă, un comision pe care îl încasează cineva. Pe de altă parte, există la valoarea de 300 de lei, cât este prevăzut în HG efortul financiar pentru angajator lunar, această creştere de 200 de lei brut, plus contribuţia angajatorului, înseamnă o cheltuială suplimentară de 250 de lei", a explicat Costin. 

La întâlnirea de joi de la Ministerul Muncii, BNS a susţinut 5 puncte, iar primul dintre ele a fost legat de "nevoia acelui faimos mecanism de stabilire a salariului minim". 

"Nevoia acelui faimos mecanism de stabilire a salariului minim este propunerea pe care BNS a făcut-o pentru prima oară anul trecut, în ianuarie, acum un an. Din păcate, nici ceilalţi parteneri sociali, nici miniştrii Muncii şi nici fostul Guvern nu au susţinut la timp această iniţiativă. Au realizat mai târziu că e nevoie de aşa ceva, pe finalul mandatului, de aceea nu am reuşit până acum să avem lucrurile puse la punct şi să avem ceva clar, un mecanism cu indicatori, cu analize, pentru stabilirea salariului minim", a subliniat preşedintele BNS. 

La rândul său, liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a menţionat că partea sindicală susţine garantarea salariului minim în plată de la 1 februarie 2017 la 1.450 de lei, deşi unii reprezentanţi ai patronatelor au avut rezerve legate de acest lucru. 

"Astăzi, s-a făcut Comisia de dialog social pentru garantarea salariului minim în plată de la 1 februarie 2017. Partea sindicală a susţinut structura respectivă, dar unii din partea patronală au avut rezerve legate de acest lucru. Sperăm să o rezolvăm pentru că, într-adevăr, mâine (vineri, 6 ianuarie - n. r.) în Consiliul Naţional Tripartit (CNS) să se dea aprobarea să meargă conform prevederilor programele respective. De asemenea, am făcut observaţia că ar trebui ca în HG textul să fie completat cu definiţia, cu noţiunea salariului minim de bază pentru că se fac poziţii speculative de anumiţi angajatori, inclusiv în sectorul bugetar, în sensul în care adaugă la salariul de bază şi sporurile sau orele suplimentare sau tichete legate de acest lucru, care de fapt nu reprezintă valoarea de salariu de bază, conform definiţiei clasice, şi sperăm ca acest lucru să nu se mai repete", a adăugat Hossu. 

Potrivit liderului Cartel Alfa, dezbaterile pe restul subiectelor vor continua săptămâna viitoare.

Conform unui proiect de Hotărâre a Guvernului publicat joi pe site-ul Ministerului Muncii, salariul minim brut ar putea creşte cu 16%, la 1.450 lei, de la 1 februarie, iar numărul de ore de muncă în 2017 scade la 166 de ore lunar. 

'Prin prezentul proiect de Hotărâre a Guvernului se propune ca salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată să fie majorat la 1.450 lei lunar începând cu data de 1 februarie 2017, pentru un program complet de lucru de 166 ore în medie pe lună, ceea ce reprezintă o creştere de 16% faţă de anul 2016. Încheierea unui contract individual de muncă cu stabilirea unui salariu de bază mai mic decât cel prevăzut în prezentul proiect de Hotărâre de Guvern constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă contravenţională de la 300 de lei la 2.000 de lei, fiind distinctă de cea prevăzută de Codul muncii. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se realizează de către inspectorii de muncă', se arată în nota de fundamentare. 

Ca urmare, pentru un program complet de lucru de 166 ore în medie pe lună, valoarea medie orară a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată reprezintă 8,735 lei/oră pentru cuantumul de 1.450 de lei lună. 

'În prezent, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este stabilit la 1.250 de lei lunar, pentru un program complet de lucru de 169,333 ore în medie pe lună în anul 2016, reprezentând 7,382 lei/oră, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.017/2015', menţionează sursa citată. 

Liderul PSD şi preşedinte al Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a anunţat joi că majorarea salariului minim va fi aprobată în şedinţa de Guvern de vineri. 

"Guvernul va adopta nişte acte normative, aşa cum sunt trecute în programul de guvernare, care sunt aşteptate - salariul minim va fi aprobat mâine, în şedinţa de Guvern - 1.450 de lei, aşa cum s-a stabilit, majorarea salariilor în administraţia locală cu 20%, majorarea salariilor pentru actori şi alte categorii de artişti cu 50%. De asemenea, i-am rugat să verifice dacă informaţia este reală, şi anume că s-a prorogat printr-o ordonanţă intrarea în vigoare a legii prin care se majorează cu 15% salariile din Educaţie şi Sănătate şi, dacă e într-adevăr prorogată de Guvernul Cioloş, mâine să anuleze această prorogare şi majorările de 15% din Educaţie şi Sănătate să intre în vigoare de la 1 februarie. De asemenea, alocarea pe student de la 83 de lei la 201 lei - nu este nevoie, din câte ştiu, de HG, ci este suficient un ordin al ministrului. (...) De asemenea, pensia minimă de la 400 de lei la 520 de lei - ăsta e primul pachet de măsuri care e prins în HG-uri şi ordonanţe pe care Guvernul le poate emite mâine", a precizat Dragnea, la Palatul Parlamentului. AGERPRES

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri