Oamenii de știință știu că cei care ajung la niveluri mai înalte de școlarizare trăiesc mai mult decât alții, dar n-au știut până acum în ce măsură. Ceea ce au urmărit prin această metaanaliză a fost o estimare a reducerii mortalității adulților din toate cauzele asociate cu fiecare an de școlarizare, la nivel global. Ceea ce au descoperit a fost că riscul de deces scade cu două procente pentru fiecare an suplimentar de studii.
Această statistică este valabilă pentru diferite categorii demografice (adică indiferent de sex, clasa socială, starea civilă), atât în țările dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare.
Concret, finalizarea școlii primare (primii șase ani de școală, în sistemul american de învățământ) reduce riscul de a muri cu 13%, comparativ cu lipsa școlii, în timp ce absolvirea liceului scade riscul de deces cu 25% comparativ cu cei care nu merg deloc la școală. Cercetarea revoluționară, care a inclus date din 70 de locații și 59 de țări, a arătat, de asemenea, că 18 ani de studii reduc riscul de deces cu 34%, fiind comparabili cu o dietă sănătoasă.
Autorii cercetării au comparat, de asemenea, efectele educației cu alți factori de risc - cum ar fi fumatul și consumul excesiv de alcool sau o dietă sănătoasă - și au descoperit că rezultatul asupra sănătății este similar. De exemplu, beneficiul a 18 ani de educație este echivalent cu menținerea unei diete sănătoase (a mânca o cantitate ideală de legume), pe tot parcursul vieții.
A nu merge deloc la școală este la fel de dăunător pentru sănătate „ca și cum ai bea cinci sau mai multe băuturi alcoolice pe zi sau ai fuma zece țigări pe zi timp de 10 ani”, subliniază autorii cercetării.
Avantaje mai mari pentru tineri
Cu toate că beneficiile educației sunt cele mai mari pentru tineri (o reducere medie a riscului de mortalitate de 2,9% cu fiecare an suplimentar de educație pentru cei cu vârsta cuprinsă între 18 și 49 de ani), și cei de peste 50 și chiar 70 de ani beneficiază în continuare de efectele protectoare ale educației.
Rezultatele studiului demonstrează, de asemenea, că avantajele educației sunt universale, indiferent de statutul economic al unei țări. Mai exact, cercetătorii nu au găsit nicio diferență semnificativă în efectele educației între țările care au atins diferite stadii de dezvoltare. Asta înseamnă că mai mulți ani de studii sunt la fel de eficienți în țările bogate ca și în țările sărace.
Realizat de Centrul pentru Cercetarea Inegalităților Globale în Sănătate (CHAIN) de la Universitatea Norvegiană de Știință și Tehnologie, în colaborare cu Institutul pentru Metrică și Evaluare a Sănătății (IHME) de la Universitatea din Washington, un institut independent de cercetare în domeniul sănătății populației, acest studiu este cel mai amplu de acest gen de până acum și a fost publicat, zilele trecute, în prestigioasa revistă The Lancet Public Health.
„Educația este importantă în sine, nu doar pentru beneficiile sale asupra sănătății, dar acum posibilitatea de a cuantifica amploarea acestui beneficiu este o evoluție semnificativă”, a declarat Dr. Terje Andreas Eikemo, coautor și șef al CHAIN, citat într-un comunicat al universității norvegiene.
Investițiile în educație, cale de reducere a inechităților în mortalitate
Rezultatele cercetării au implicații semnificative pentru elaborarea politicilor globale de sănătate și educație, subliniind necesitatea investițiilor sporite în educație pentru a reduce inegalitățile globale în materie de sănătate și pentru a îmbunătăți speranța de viață.
„Studiul îmbunătățește înțelegerea educației ca un determinant social care ne modelează sănătatea. Generațiile mai tinere sunt afectate mai mult de inegalități educaționale. Politici de școlarizare mai bune și mai multe resurse pot fi folosite ca investiții proactive pentru sănătate”, se arată în concluziile cercetării.
„Mai multă educație duce la o mai bună ocupare a forței de muncă și la venituri mai mari, un acces mai bun la asistență medicală și ne ajută să avem grijă de propria noastră sănătate. Oamenii cu studii superioare tind, de asemenea, să dezvolte un set mai mare de resurse sociale și psihologice care contribuie la sănătatea lor și la durata vieții lor”, a explicat Mirza Balaj, unul dintre autorii studiului.
Acest studiu face posibilă compararea efectului educației privind riscul de mortalitate cu cel al altor factori de risc sociali și comportamentali cu impact ridicat asupra sănătății, cum ar fi: nivelul de activitate fizică, fumatul și consumul excesiv de alcool.
2% este procentul cu care este redusă mortalitatea, de fiecare an de studii în plus, estimează oamenii de știință
Cele mai importante constatări ale cercetării pot fi citite aici: 240126_chain_factsheeteducationmortality.pdf (eurohealthnet.eu)