Cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor din România rămân cele mai scăzute dintre țările UE, în timp ce numeroase categorii sunt exceptate de la plata asigurărilor de sănătate, astfel că doar unul din trei români plătește asigurare de sănătate. Statisticile oficiale arată că avem 16 milioane de asigurați, dintre care doar 6,2 milioane sunt contributori, iar 10,3 milioane de asigurați sunt scutiți de plata contribuției. Sunt nu mai puțin de 23 de categorii sociale scutite de plata asigurărilor de sănătate, deși beneficiază de ele, ceea ce pune o presiune foarte mare pe sistemul public de sănătate, atât în ceea ce privește finanțarea lui, cât și în ceea ce privește accesul la servicii medicale. Pornind de la aceste realități, medici și specialiști în politici de sănătate, reprezentanți ai ministerelor, furnizori de servicii medicale și reprezentanți ai asociațiilor de pacienți au încercat ieri să ofere soluții pentru ca țara noastră să iasă din aceste statistici negre în cadrul dezbaterilor ocazionate de conferința „Creșterea performanței și eficienței sistemului public de sănătate - soluții salvatoare”. Ea a fost organizată de postul Antena 3 CNN în cadrul platformei România Inteligentă.
Sănătatea, alături de educație, este o condiție-cheie pentru asigurarea creșterii economice, a dezvoltării sustenabile și reziliente la nivel național. Deși s-au făcut progrese în sistemul de sănătate public, provocările rămân mari: finanțare limitată, inegalitățile în ceea ce privește accesul la serviciile medicale, accesul limitat la tratamente de ultimă generație sunt doar câteva dintre problemele cu care se confruntă sistemul, dar și pacienții. Eficientizarea cheltuielilor din sistemul de sănătate este o preocupare la nivel global, pentru că toate statele lumii se confruntă cu mari provocări determinate de creșterea incidenței bolilor cronice.
Medicamentele noi ajung greu la pacienții români
Românii au avut acces la doar 17% din medicamentele aprobate la nivel european în perioada 2019-2022, în anul 2023 niciun nou medicament nu a fost compensat necondiţionat în ţara noastră, iar în 2024 doar 28 de medicamente noi au fost introduse în lista celor compensate, conform datelor din studiul Federaţiei Europene a Industriilor şi Asociaţiilor Farmaceutice (EFPIA) privind Indicatorul de Acces la Medicamentele Inovatoare Patients W.A.I.T. (Waiting to Access Innovative Therapies).
Tot mai mulți oameni suferă de diabet
Bugetul alocat pentru tratamentele pacienților cu diabet s-a dublat. În schimb, numărul de pacienți a crescut cu 40%. Întrebat dacă consideră că o monitorizare mai bună a acestei afecțiuni ar putea conduce la economii în sistem și la evitarea complicațiilor, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a spus că „este un lucru evident”.
„Normal, e un lucru evident. Cred că astfel de activități pot duce la scăderea de costuri, dar costul îngrijirilor medicale, materialelor sanitare și al medicamentelor a crescut semnificativ. Dacă pentru multe din medicamentele generice lucrurile nu s-au schimbat dramatic, pentru medicamentele originale costurile sunt justificate sigur, dar discutăm de o realitate, e mai multă cercetare, dezvoltare, e altă discuție, dar la fiecare 10 ani au mai primit un digit, a mai apărut un 0, cam ăsta a fost ritmul de creștere a costurilor pentru medicamentele inovative. În momentul în care depinzi de o moleculă inovativă lucrul ăsta duce la această creștere”, a mai spus ministrul Sănătății.
Ghidul de prevenție a bolilor cardiovasculare spune că România este în zona roșie
„Noi colectăm din taxe 28% din PIB și alocăm 6,5% din PIB pentru sănătate. Sigur că dacă am colecta mai mult, 40%, am putea avea mai mult alocat pentru sănătate”.
ministrul Sănătății, Alexandru Rafila
Rozalina Lăpădatu, Alianța Pacienților Cronici: „Cu mamografe în spitalele de stat, pacientele apelează la clinici private”
În cadrul dezbaterilor de la conferința „Creșterea performanței și eficienței sistemului public de sănătate - soluții salvatoare” s-a discutat despre traseul pacientului. Spre exemplu, deși spitalele de stat au mamografe, unele paciente apelează la clinicile private pentru că nu știu de existența acestora. În cadrul conferinței s-a discutat și despre traseul pacientului și cum, spre exemplu, există mamografe în spitale despre care unele femei nu știu, fiind astfel nevoite să meargă la clinicile private. „Aș vrea să vorbesc și despre traseul pacientului. Nimeni nu face o analiză serioasă la nivelul Ministerul Sănătății și a Casei Naționale de Asigurări ca să vadă unde se rupe acest traseu. Sunt femeie, mă duc din doi în doi ani și fac acea mamografie. M-a șocat pozitiv comentariul domnului ministru, care a zis că avem mamografe și o mapare, pentru că eu nu știu unde sunt. Eu mă duc în privat, pentru că nu am găsit o instituție publică de stat unde să-mi pot face programare și descopăr că sunt mamografe în spital care nu sunt folosite pentru screening, pentru că există diverse limitări și acest lucru mă deranjează”, a spus Rozalina Lăpădatu, vicepreședinta Alianței Pacienților Cronici din România.
Parteneriatul CNAS - clinici private, o soluție
Încheierea unui parteneriat între Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) și rețeaua de clinici private este văzută ca o soluție pentru preluarea unor servicii oferite pacienților în ambulatoriu. Acest lucru ar degreva spitalele și ar acoperi pacienților activi accesul la medic după orele de program ca ei să poată munci, să câștige bani și să plătească taxe, a fost una dintre soluțiile înaintate de Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).
„Pe lângă asociația de pacienți pe care o reprezint, reprezint și colegii mei din România, asociațiile de pacienți cu diabet. Ar ajuta foarte mult educația pacientului. Vrem să construim un sistem sănătos. O subfinanțare a programelor naționale nu ne ajută să accesăm tehnologiile pentru pacienții pe care îi reprezint și un dialog permanent cu asociațiile de pacienți poate ne-ar ajuta să găsim soluții împreună.”
Rodica Molnar, președinta Asociației Copiilor și Tinerilor Diabetici - Mureș
„Aș vrea să adaug un accent deosebit pe vaccinare. Sunt cancere prevenibile, cum este cel de col uterin, care prin vaccinare poate fi eliminat. În al doilea rând, diagnosticarea precoce. De exemplu, cancerul de sân, dacă este diagnosticat în stadiul 1, există 98% șanse de vindecare, dacă există o diagnosticare în stadiul 4, șansele de supraviețuire scad la 27%. Tratamentul în stadii avansate ale bolii e de 10 ori mai scump decât tratamentul în stadii incipiente. Trebuie să avem în vedere faptul că accesul la tratamente inovative este esențial pentru a crește speranța de viață a pacienților oncologici și din punct de vedere bugetar, să trecem de la mecanismul de bugetare pe bază de execuție, plus minus 10-15% cu care se luptă Casa în fiecare an și încearcă să demonstreze că merită bani mai mulți și mereu i se spune că trebuie să facă reduceri de cheltuieli.”
Livia Stan, Policy and Market Access Director, MSD România
„Ceea ce este important pentru pacienți este cum se reflectă în calitatea vieții investițiile în sănătate. Avem un buget crescut, avem niște medicamente, dar de 10 ani suntem tot pe primul loc la mortalitate. Discuția este cum eficientizăm ceea ce investim. Cum creștem rata de acces la prevenția primară și prevenția secundară. (...) Să facem campanii de informare este un mod eficient. Să nu mai cheltuim mult cu serviciile de spitalizare. Statistica europeană arată că piramida este inversată față de ce este la noi, se cheltuie mult pentru prevenție și tratarea ambulatorie”.
Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România
Măsuri de întărire a prevenției primare, care reprezintă principalul pilon al eficientizării cheltuielilor din sănătate, se pot face prin stimularea medicilor de familie pentru realizarea controalelor preventive unui număr cât mai mare de persoane din lista proprie, iar acest lucru duce la scăderea îmbolnăvirilor și aplicarea tratamentelor corecte și la timp.
Soluțiile identificate, transmise Ministerului Sănătății și CNAS
Această dezbatere a fost extrem de importantă, pentru că au fost identificate soluții pentru a se schimba aceste statistici îngrijorătoare. Lista cu soluțiile va ajunge atât la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, cât și la Ministerul Sănătății. O parte dintre soluțiile identificate au fost sintetizate de către dr. Adrian Pană, specialist în sănătate publică, care a spus:
-
Investițiile trebuie făcute în locuri în care pacienții le pot utiliza. Avem o multitudine de investiții, mai ales din finanțare europeană, dar trebuie făcută cu cap, adică echipamentele să ajungă acolo unde pot fi folosite.
-
Prevenție nu doar finanțată, ci și implementată, adică intervenții preventive reale. Fie că vorbim de screeninguri, fie că vorbim de evaluarea riscului cardiovascular sau de diabet, ele trebuie făcute corect.
-
Putem vorbi de importanța unei echipe care tratează pacientul cu boli cronice. Nu putem rămâne în paradigma în care pacientul are nevoie doar de un medic. Pacientul are nevoie de o echipă care să-l consilieze, să-l educe, să-l diagnosticheze, să-l trateze corect. Pentru asta nu ai nevoie doar de resurse umane, ci și de date, de informații, deci digitalizarea trebuie să vină cât mai rapid și să fie accesibilă, să permită programare transparentă a pacienților, monitorizarea lor și utilizarea cât mai bună a banului, pentru că de aici a pornit discuția, cum eficientizăm banii pe care îi avem astăzi. Una din soluții e exact aceasta, transparență mai mare și faptul că poți vedea cum anume ai cheltuit banii și învăța ceva din asta.
„Faptul că în momentul de față marea majoritate a pacienților cu boli cronice ajung să își trateze complicațiile preponderent în spital e ceva care cheltuie foarte mult și de multe ori nu foarte util. Acei bani pot fi folosiți pentru intervenție în ambulatoriu sau în medicina primară sau în comunitate și ar putea să aducă mai multă valoare adăugată și satisfacție pacientului. Gândiți-vă la un pacient care nu călătorește la spital și primește îngrijirile lângă casa lui. Eu cred că el ar fi mai mulțumit”, a mai adăugat acesta.
Radiografia sistemului de sănătate din România
-România ocupă primul loc în UE la numărul de decese din cauze prevenibile și tratabile
Sursa: Profilul de țară 2023
În 2020, atât rata mortalității evitabile, cât și cea a mortalității din cauze tratabile din România au fost cele mai ridicate din UE. Mortalitatea evitabilă este considerată un indicator al eficacității politicilor de sănătate publică și de prevenire, în timp ce mortalitatea prin cauze tratabile este considerată un indicator al eficacității sistemului de sănătate.
În 2020 au fost înregistrate 358 de decese evitabile la 100.000 de locuitori, număr aproape dublu față de media UE (180 la 100.000 de locuitori). Principalele cauze au fost COVID-19, precum și boala cardiacă ischemică și bolile asociate consumului de alcool, care au condus la cazuri de mortalitate evitabilă înainte de pandemie. Numărul deceselor prin cauze tratabile a fost de 235 la 100.000 de locuitori, adică de 2,5 ori media UE de 92 la 100.000 de locuitori (figura 11).
-Speranța de viață în România este printre cele mai scăzute din Europa (a 3-a cea mai scăzută)
-Principalul finanțator este Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS), gestionat de CNAS pentru plata serviciilor medicale și medicamentelor necesare pacienților. Dinamica FNUASS:
-
2017 – 28,7 miliarde lei ( + 15%)
-
2018 – 35,6 miliarde lei ( + 24%)
-
2019 – 41,,8 miliarde lei (+ 17%)
-
2020 – 44,8 miliarde lei ( +7%)
-
2021 – 49,8 miliarde lei ( +11%)
-
2022 – 54,9 miliarde lei ( + 10%)
-
2023 – 59,9 miliarde lei ( + 9%) -
-
2024 - 62,3 miliarde lei (+4%) + 11,3 miliarde lei ( la rectificarea din septembrie 2024) = 73,6 miliarde lei