Ce se întâmplă în timpul procedurii
Embolizarea presupune întreruperea alimentării cu sânge a fibromului uterin, ceea ce duce la devascularizarea și micșorarea acestuia. Procedura este efectuată de către un radiolog intervenționist, sub anestezie locală. Iată cum decurge aceasta:
- Medicul efectuează o puncție sau o incizie de mici dimensiuni și montează o teacă arterială.
- Prin teacă este apoi introdus un tub subțire de plastic numit cateter ce, sub control radiologic, este ghidat prin vasele de sânge până la nivelul arterei uterine.
- Prin cateter se injectează apoi microparticule de diferite dimensiuni care vor bloca alimentarea cu sânge a fibromului.
- Se repetă procedura și la nivelul celeilalte artere uterine.
- După terminarea procedurii, se scot cateterele și tecile arteriale și se realizează hemostaza la locul puncției.
Înainte de procedură, ți se va efectua un set complet de analize de sânge, dar și alte teste. De asemenea, ți se va cere să nu consumi alimente sau lichide cu cel puțin 6 ore înainte.[1][2]
La ce să te aștepți după procedură
După terminarea procedurii, vei rămâne sub supraveghere medicală până a doua zi. Ți se va recomanda să stai întinsă în primele 4-6 ore. Este posibil să ai crampe abdominale și pelvine, mai mult sau mai puțin severe, și ca fragmente din fibroamele tratate să fie eliminate prin vagin. Majoritatea femeilor care trec prin acestă procedură își pot relua activitățile normale după 7-10 zile.[1]
Când este indicată
Embolizarea fibromului uterin la ARES reprezintă o opțiune pentru femeile cărora simptome precum sângerările menstruale abundente, durerile menstruale sau nevoia frecventă de a urina le afectează calitatea vieții. Acest lucru este valabil în special atunci când tratamentul medicamentos nu a avut rezultatul dorit.[1]
Nu este o procedură recomandată:
- Femeilor însărcinate;
- Pacientelor aflate în postmenopauză, cu sângerare de etiologie nediagnosticată;
- Celor care au fibroame mai mici de 1 cm sau pediculate (atașate de uter printr-o tulpină îngustă de țesut);
- Atunci când fibromul este localizat în colul uterin.[2]
Dacă ești sau nu o candidată potrivită pentru această procedură vei afla doar în urma unei discuții cu medicul tău.
Ce riscuri există
Embolizarea fibromului uterin este considerată o procedură destul de sigură, dar, care orice tratament medical, are și anumite riscuri. Printre acestea se numără:
- Leziune a unei artere sau a uterului;
- Posibile probleme cu o viitoare sarcină;
- Lipsa menstruației;
- Probleme cu funcția ovariană;
- În cazuri rare, în fibroamele uterine se pot dezvolta tumori maligne numite leiomiosarcoame; acestea nu pot fi tratate prin embolizarea, iar procedura poate întârzia diagnosticarea lor.[1]
Care este rata de succes
Succesul procedurii depinde de mai mulți factori, dar în aproximativ 95% dintre cazuri embolizarea fibromului uterin se realizează cu succes. Marea majoritate a pacientelor vor observa o ameliorare semnificativă a simptomelor ori chiar că acestea vor dispărea în totalitate.
Printre cauzele ce ar putea duce la eșecul procedurii se numără:
- Existența unor fibroame de dimensiuni mari;
- Embolizarea incompletă a arterei;
- Incapacitatea de a cateteriza arterele uterine;
- Variante anatomice uterine;
- Adenomioza. [2]
Embolizarea este o procedură minim invazivă ce se realizează sub control radiologic și prin care unul sau mai multe fibroame uterine pot fi tratate eficient și rapid. Sângerările menstruale abundente, durerile și alte simptomele care îți afectează calitatea vieții vor dispărea sau se vor ameliora semnificativ. Discută cu medicul tău despre avantajele acestei proceduri și celelalte variante de tratament pentru care poți opta înainte de a o lua o decizie.
Surse de referință:
- “Uterine Artery Embolization: MedlinePlus Medical Encyclopedia.” Medlineplus.gov, 2017, medlineplus.gov/ency/article/007384.htm. Accessed 11 May 2022.
- Young, Michael, et al. “Uterine Fibroid Embolization.” Nih.gov, StatPearls Publishing, 13 Aug. 2021, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK519016/. Accessed 11 May 2022.