Situația învățământului românesc este tragică, în ultimii zece ani. Facultățile au pierdut o treime din candidați, iar piața forței de muncă se confruntă cu foarte mulți necalificați. Numărul elevilor s-a redus și din cauza scăderii demografice, dar și așa aproape jumătate dintre liceeni rămân fără diploma de absolvire. Unii abandonează școala după ce sunt repartizați la liceu, pentru că nu se pot adapta cerințelor și preferă să muncească. Alții nu reușesc să treacă de examenul de bacalaureat, apoi renunță să-l mai susțină, în anii următori. Principala problemă ar fi Evaluarea Națională. Soluțiile s-au găsit, dar la Legea Educației nu mai lucrează nimeni.
Strategia care a modificat Legea Educației, prin eliminarea examenului de admitere la liceu s-a bazat pe nevoia de integrare a elevilor într-o formă de învățământ, astfel încât să se asigure zece clase obligatorii. Așa s-a ajuns la repartizarea tuturor elevilor către un liceu, indiferent de media obținută în urma Evaluării Naționale și a mediilor din gimnaziu. Inițial s-a considerat că astfel se va reduce rata abandonului școlar și a tinerilor fără studii liceale, însă rezultatele au arătat contrariul. Greșelile majore ale strategiei au început să devină vizibile atunci când numărul celor care au reușit să termine studiile liceale și să ia examenul de bacalaureat a scăzut la jumătate față de numărul total de elevi înscriși la liceu.
Elevii cu note sub 5 nu obțin diploma de bac
Profesorii au ajuns la concluzia că liceele cu cele mai proaste rezultate la bacalaureat, dintre care unele chiar au înregistrat rată zero de promovabilitate, sunt cele în care au fost repartizați inițial elevii cu note sub 5 la Evaluarea Națională, pentru că nu s-au adaptat programului de studiu. În paralel, eliminarea posibilității de a merge la o școală profesională și de a susține un examen adaptat nevoilor lor i-a lăsat pe foarte mulți fără studii. În ultimii ani, abandonul școlar a atins cote alarmante, iar de la examenul de maturitate au absentat între 10 și 15%, restul reușind cu greu să depășească 50% rata de promovabilitate la bacalaureat. Acest fenomen a afectat atât piața forței de muncă, pentru că absolvenții de studii liceale fără bacalaureat sunt greu de încadrat, dar și facultățile, care înregistrează de aproape zece ani un deficit de peste 30.000 de candidați, adică o treime din numărul total de candidați înregistrat cu un deceniu în urmă. Analizele specialiștilor arată că principala problemă este eliminarea examenului de admitere și înlocuirea cu Evaluarea Națională de la finalul clasei a opta, în urma căreia toți elevii sunt înscriși la un liceu, chiar dacă au note mai mici de 5. Din acest motiv, reintroducerea examenelor de admitere la liceu, dar și a învățământului dual, vocațional și profesional, cu bacalaureat diferențiat, reprezintă principalele modificări care vor fi aduse Legii Educației, ce ar trebui să fie schimbată până la finalul acestui an. “Din punctul meu de vedere, trebuie să se găsească o soluție care să combine examenul de admitere cu repartizarea computerizată și cu eliminarea admiterii pentru celelalte forme de învățământ. Ar fi bine să existe examen de admitere la colegiile naționale, unde este o concurență foarte mare. Legea permite și în momentul de față organizarea examenelor, dar nimeni nu o aplică, pentru că este riscant. Repartizarea computerizată nu este suficientă, pentru că notele nu sunt acordate unitar”, explică Marius Nistor, președintele FSE Spiru Haret.
Dezbaterile s-ar putea lua din nou de la capăt
Sindicaliștii s-au trezit după două luni de lucru la modificările Legii Educației cu un abandon total din partea politicienilor, iar acum nu știu la ce se mai pot aștepta. Ei spun că au mai trecut prin astfel de situații și e posibil să se ia totul de la-nceput, după schimbarea ministrului. “Nu știm când vom relua lucrul la Legea Educației, pentru că deocamdată nu lucrează nimeni. Nu există niciun grup de lucru. Deocamdată nu mai avem nici ministru. Noi am mai lucrat la această lege și în timpul ministrului Câmpeanu, în 2015, dar de fiecare dată intervin schimbări politice și o luăm de la capăt. Învățământul dual a fost deja introdus, de anul trecut, din noiembrie, prin Ordonanță de urgență, dar e o mică parte a întregului sistem. Clase profesionale se înființează, în funcție de dinamica pieței muncii. Se pot înființa clase profesionale doar dacă elevii pot face practică la un agent economic, pe baza unui contract cu liceul, pentru învățământul dual. Cei care sunt la învățământ profesional vor da examen de absolvire, altfel decât bacalaureatul actual, dar pentru asta este nevoie de lege. Oricum, chiar dacă se schimbă legea mâine, se va aplica pentru cei care sunt acum la început de ciclu educațional. Dacă ar intra în vigoare de anul viitor, abia în 2022 s-ar da primul examen de admitere la liceu și primul bacalaureat diferențiat”, a explicat, pentru Jurnalul Național, Simion Hăncescu, prețedintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI). Până în 2022, problemele vor rămâne aceleași.
Capcanele Evaluării Naționale sunt multiple. Pe de o parte, notele claselor V-VIII, care reprezintă 25% din media pentru admitere, îi avantajează pe elevii școlilor mai slabe, care reușesc să intre la un liceu cu pretenții crescute, apoi se confruntă cu o altă realitate decât cea pe care o cunoșteau, iar mulți nu fac față exigențelor. Pe de altă parte, cei care obțin note sub 5 la Evaluarea Națională nu se adaptează deloc programei de liceu și nu reușesc să-și termine studiile sau să obțină diploma de absolvire, urmând să fie angajați cel mult ca muncitori necalificați.