Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Acestea vor propune președintelui României un candidat pentru funcția de prim-ministru în persoana liderului social-democrat Marcel Ciolacu. PSD va prelua opt ministere în acest nou Executiv, PNL va avea șase portofolii, iar UDMR două, printre care și Ministerul Finanțelor. Camera Deputaților va fi condusă de un social-democrat, iar Senatul va fi cedat liberalilor. Coaliția a bătut palma și cu privire la sprijinirea unui candidat unic la alegerile prezidențiale de anul viitor, în persoana fostului președinte PNL, Crin Antonescu.
Acestea erau datele existente la închiderea ediției, iar cea mai spectaculoasă informație constă în aceea a numelui propus spre a deveni candidatul unic al coaliției proeuropene pentru Palatul Cotroceni. După zece ani de absență din prim-planul vieții politice, Crin Antonescu este cel pe care PSD, PNL, UDMR și Minoritățile Naționale îl vor arunca în lupta pentru Președinție, pentru a învinge atât posibilul candidat unic al zonei suveraniste, cât și potențialii candidați ai zonei progresiste.
Matematic, Crin Antonescu pornește de la două realități numerice electorale. Votul din 24 noiembrie 2024, adică al primului tur al alegerilor anulate, care arată că Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Kelemen Hunor au obținut, împreună, 2.998.065 de voturi. La acestea se pot adăuga cele 870.740 de voturi obținute, împreună, de către candidații independenți Mircea Geoană și Cristian Diaconescu, ale căror electorate provin din bazinele electorale ale PSD și PNL. Cu tot cu aceste voturi, candidatul unic al Coaliției la alegerile prezidențiale ar putea avea un start în această bătălie de 3.868.805 voturi.
A doua realitate numerică este aceea că, la alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, PNL, PSD și UDMR au obținut, împreună, 3.978.338 de voturi. Raportate la prezențele la urne la cele două scrutinuri electorale, Crin Antonescu ar putea avea o susținere cuprinsă între 31,67% și 42,03% din voturi, în primul tur de scrutin.
La prezidențialele din 2009, Antonescu a avut de două ori și jumătate mai multe voturi decât Ciucă în 2024
Crin Antonescu a condus Partidul Național Liberal din data de 20 martie 2009 până în data de 26 mai 2014. În fruntea liberalilor, acesta a condus partidul în bătălii electorale importante ale vremii, mai ales în bătălii împotriva regimului lui Traian Băsescu.
La alegerile europarlamentare din 7 iunie 2009, PNL, sub autoritatea lui Crin Antonescu, obținea 702.974 de voturi, reprezentând 14,52%, și cinci mandate de eurodeputat. Tot în anul 2009, în primul tur al alegerilor prezidențiale, care au avut loc în data de 22 noiembrie, Crin Antonescu a candidat din partea PNL și a ocupat locul al treilea, cu 1.945.831 de voturi, reprezentând 20,02%. Acest scor este mai mult decât dublu decât cel obținut de Nicolae Ciucă în data de 24 noiembrie 2024, este cu aproape 200.000 de voturi mai mare decât cel al lui Marcel Ciolacu și al Elenei Lasconi și se apropie vertiginos de palmaresul lui Călin Georgescu. Mai departe, la alegerile parlamentare din anul 2012, când PNL se afla în USL, alături de PSD, Coaliția a luat 4,34 de milioane de voturi, reprezentând 58,63%. Iar la alegerile europarlamentare din 25 mai 2014, după ce PNL a rupt coaliția cu PSD, partidul a luat 835.531 voturi, reprezentând 15%. După acest eșec, Antonescu a demisionat de la conducerea partidului.
Citește pe Antena3.ro
Majoritate de 2 voturi la Senat și de 21 de voturi la Cameră
Astăzi, atât Senatul, cât și Camera Deputaților își vor alege președinții. Coaliția a stabilit că Senatul va fi preluat de PNL, iar la conducerea acestui for va fi ales actualul lider liberal interimar, Ilie Bolojan, în timp ce la Camera Deputaților va fi reales actualul președinte, social-democratul Vasile Daniel Suciu.
Noua majoritate parlamentară, care va da și Guvernul, are, la Senat, 68 de parlamentari, cu doi mai mult decât opoziția formată din AUR, USR, SOS România și POT. La Camera Deputaților, noua putere numără 176 de parlamentari, în timp ce opoziția numără 155 de deputați.
După alegerea șefilor celor două Camere, președintele Klaus Iohannis va face anunțul desemnării candidatului pentru funcția de prim-ministru. Înțelegerea dintre partide a fost aceea că acest guvern nu va fi unul de sacrificiu, care să funcționeze până după alegerile prezidențiale, ci va fi un Executiv cu mandate întregi, pe patru ani.
Guvern cu 16 ministere. Finanțele și Dezvoltarea sunt preluate de UDMR
Noul Cabinet Ciolacu 2, care va intra în pâine, cel mai probabil, până la Crăciun, va avea 16 ministere. Cele mai multe, opt la număr, vor fi ocupate de miniștri PSD. Astfel, la Ministerul Apărării Naționale va rămâne Angel Tîlvăr. Ministerul Economiei va fi unit cu Ministerul Digitalizării, fiind preluat de Bogdan Ivan. Sorin Grindeanu rămâne la Ministerul Transporturilor.
La Ministerul Sănătății, PSD are trei propuneri. Fie rămâne pe post Alexandru Rafila, fie va prelua mandatul Carmen Orban sau Alexandru Rogobete. Ministerul Agriculturii va fi condus, în continuare, de către Florin Barbu. La Ministerul Culturii ar urma să revină Lucian Romașcanu, în condițiile în care acesta a câștigat alegerile pentru președinția Consiliului Județean Buzău. De asemenea, la Ministerul Muncii ar urma să rămână pe post Simona Bucura Oprescu, iar la Ministerul Justiției, revenit PSD-ului, ar urma să fie numit un tehnocrat.
Partidul Național Liberal primește șase ministere. Liberalilor le revin Ministerul Afacerilor Interne, cu Cătălin Predoiu pe funcție, Ministerul Educației – unde sunt vehiculate numele lui Daniel David și Marilen Pirtea, precum și Ministerul Afacerilor Externe, unde se va decide între Luminița Odobescu și Emil Hurezeanu. Marcel Boloș se va întoarce la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, de unde a plecat în 2023, pentru a prelua portofoliul Finanțelor.
Ministerul Mediului rămâne tot la PNL, iar Mircea Fechet urmează să-și continuie activitatea. De asemenea, la Ministerul Energiei va rămâne în funcție Sebastian Burduja.
UDMR primește două portofolii. Ministerul Dezvoltării ajunge, din nou, sub conducerea lui Cseke Attila. Iar surpriza acestor negocieri este faptul că Ministerul Finanțelor a fost repartizat UDMR, iar pentru funcția de ministru va fi nominalizat Tanczos Barna.
