L'Om Gigi: Linii_Trasee_Semne_Sensuri
Conferințele Teatrului Național București prezentate publicului Italian
Accademia di Romania in Roma, în colaborare cu Teatrul Național București “Ion Luca Caragiale”, prezintă publicului italian cea de-a doua conferință din seria Conferințele Teatrului Național București prezentate publicului italian. Iniţiate cu aproape opt decenii în urmă de către Ion Marin Sadoveanu, Conferinţele Teatrului Naţional au revenit pe scena Sălii Atelier începând din anul 2006 cu prelegerile unor personalități marcante ale culturii române pe teme dintre cele mai diverse şi incitante.
Cea de-a doua conferință, Gigi Căciuleanu - L'Om Gigi: Linii_Trasee_Semne_Sensuri / L’Om Gigi: Linee_Percorsi_Segni_Sensi va fi prezentată pe 29 aprilie, cu ocazia Zilei Internaționale a Dansului.
Conferințele selectate pentru această primă serie sunt disponibile, în limba română și subtitrate în limba italiană, pe pagina de Facebook Accademia di Romania in Roma și pe canalul YouTube al Teatrului Național București:
- 27 martie: Matei Vișniec -Teatru și jurnalism. Influențe reciproce / Teatro e giornalismo. Influenze reciproche
- 29 aprilie: Gigi Căciuleanu -L'Om Gigi: Linii_Trasee_Semne_Sensuri / L’Om Gigi: Linee_Percorsi_Segni_Sensi
- 29 mai: Ioan Aurel Pop – Cultura română între Occidentul latin și Orientul bizantin / La cultura romena fra l’Occidente latino e l’Oriente bizantino
- 30 iunie: Andrei Pleşu - Despre inimă / Parlare del cuore
- 27 iulie: Bogdan Aurescu - Interesul naţional şi actualitatea suveranităţii. Politica externă a României şi paradigma învingătorului / L’interesse nazionale e l’attualità della sovranità. La politica estera della Romania e il paradigma del vincitore.
Despre Gigi Căciuleanu, maestrul Ion Caramitru spunea, pe bună dreptate, chiar la conferința de la Teatrul Național din București că „a fost, în toți acești ani, atât de român și atât de universal”. Artistul Gigi Căciuleanu este absolvent al Școlii Naționale de Coregrafie din București. După finalizarea studiilor, a urmat un stadiu de perfecționare la Teatrul Bolșoi din Moscova. În paralel cu disciplinele specifice dansului academic, la vârsta de 14 ani a descoperit și a început să practice dansul de avangardă al marii Doamne a dansului contemporan, Miriam Răducanu. Spectacolele-cult „Nocturne 9 ½” în care au dansat împreună au reprezentat adevărate evenimente culturale, fiind considerate expresii ale unui suflu nou în arta coregrafică. Ca solist al Operei din București a dansat atât în rolurile din repertoriu, cât mai ales în creații noi, al căror protagonist a fost.
Între 1972-1973, în Germania, a fost atât profesor, cât și coregraf la Folkwang Ballet din Essen, compania dirijată de Pina Bausch, ulterior fiind angajat profesor la Centrul Internațional de Dans „Rosella Hightower” de la Cannes.
În 1973, se stabilește definitiv în Franța. A fost Director de Balet la Grand Théâtre de Nancy (1974-1978: a înființat „Studioul de dans contemporan” și a început să își dezvolte tehnica proprie: teatrul coregrafic). Alături de actorul și regizorul Dan Mastacan a fost director artistic al Centrului Național de Coregrafie din Rennes (1978-1993) și al Companiei Gigi Căciuleanu de la Paris (1993-2000).
Din anul 2000, timp de aproape 13 ani, a fost director artistic și coregraf al Baletului Național din Chile.
În 2007, ia naștere, sub egida Art Production - „Gigi Căciuleanu Romania Dance Company” (pe care o conduce până în ziua de azi), ale cărei spectacole sunt invitate în turnee în întreaga Europă.
În 2008, Teatrul SOLIS din Montevideo dedică integral stagiunea 2008 personalității sale și stilului său de dans: teatrul coregrafic, iar în 2012 primește titlul de Profesor Honoris Causa al Universității de Arte din Târgu-Mureș.
Cu peste 250 de spectacole coregrafice create, Gigi Căciuleanu își continuă deopotrivă cariera de coregraf, precum și pe cea de profesor invitat, organizând frecvent ateliere și stagii de dans în cadrul cărora își predă tehnica de dans, atât în România, Franța, cât și în restul lumii.
Expoziție de artă "Enescu văzut de artiști"
În perioada 4 mai – 19 august 2021, Accademia di Romania in Roma și Muzeul Național„George Enescu”, cuocazia aniversării a 140 de ani de la nașterea marelui violonist, compozitor și dirijor George Enescu, prezintă online expoziția de artă„Enescu văzut de artiști”, expoziție ce reunește lucrări realizate de artiști precumCorneliu BABA, Fortuna BRULEZ-MAVROMATI, Ninette CARTERET, Fernand CORMON, Horațiu DIMITRIU, Silvan IONESCU, Florica TEIȘANU APOSTOLEANU, Rodica TEODORESCU CIOCÂRDEL și Gheorghe TOMAZIU. De asemenea, în cadrul expoziției este prezentată și lucrarea unui autor necunoscut intitulată„Portret Enescu”, realizată în 1946 și care conține, în partea inferioară, inscripția: Din partea echipajului vaporului „Ardeal”, care a avut cinstea să vă însoțească pe apele Atlanticului, 3 octombrie [1]946.
„Figura umană – întreagă, bust, dar mai ales portret (din față, din profil sau semi-profil) – a reprezentat o temă constantă a creației plastice, din cele mai vechi timpuri și până azi. De la redarea fidelă, în manieră fotografică, a fizionomiei modelului – și uneori, cu explorarea trăsăturilor de caracter, a trăirilor și sentimentelor celui portretizat („portretul psihologic”) – s-a ajuns, în epoca modernă, la deformări de tip expresionist, la „portretul-mască” sau la abstractizări care fac personajul aproape irecognoscibil.
George Enescu (1881-1955), prin personalitatea lui titanică, în diferite ipostaze – de compozitor, violonist, pianist, dirijor, pedagog –, a atras, încă din timpul vieții, numeroși pictori, sculptori, graficieni, care au dorit să îi imortalizeze trăsăturile prin operele lor. Chiar și după moarte, celebrul muzician a continuat să fascineze generații întregi de artiști. Așa se face că Muzeul Național „George Enescu” din București (Palatul Cantacuzino) deține în patrimoniul său un număr semnificativ de portrete ale lui Enescu, majoritatea fiind donate în 1967 de către soția sa, Maruca Enescu-Cantacuzino (născută Maruca Rosetti-Tescanu). Câteva sunt donații directe ale artiștilor (precum cel semnat de Fortuna Brulez-Mavromati), iar un portret (cel de Gheorghe Tomaziu) a fost achiziționat de pe piața de artă, la o licitație.
Selecția de portrete cuprinsă în această expoziție omagială, care marchează împlinirea, în 2021, a 140 de ani de la nașterea lui George Enescu, readuce în prim-plan un nume de rezonanță, cel al maestrului picturii românești Corneliu Baba, care a avut șansa de a-l vedea pe Enescu cu ochii lui, într-un concert de vioară. Pictorul a fost însoțit apoi permanent de „obsesia siluetei dragi a lui Enescu” (după cum a mărturisit în jurnalul său) și i-a dedicat muzicianului de geniu un amplu ciclu de lucrări (desene și picturi în ulei – între care cea reprodusă aici, din 1984, în care muzicianul este văzut de undeva de sus, parcă din balconul unei săli de spectacol, cu vioara sub braț și arcușul în mâna dreaptă, înclinându-și umil capul în fața unui public nevăzut).
Totodată, figurează lucrări ale unor artiști mai puțin cunoscuți azi: Silvan Ionescu și Gheorghe Tomaziu (cu crochiuri în tuș̦ ale capului surprins din profil, impresionante prin spontaneitatea liniei) sau francezul Fernand Cormon (cu un ulei pe pânză din 1905, ilustrând chipul tânărului Enescu, care în acel an compusese prima sa simfonie, Simfonia nr. 1 în Mi bemol major, Op. 13, și care se făcuse deja cunoscut prin concertele sale la Paris). Sunt de remarcat, în egală măsură, efigiile lui Enescu realizate în desen (creion sau cărbune) de mai multe artiste-femei: Rodica Teodorescu Ciocârdel, Fortuna Brulez-Mavromati (care a și ilustrat cu 32 de planșe volumul „Georges Enesco”, publicat în franceză, în 1947, cu o prefață de Petru Comarnescu), Ninette Carteret, Florica Apostoleanu Teișanu.
Reține atenția și un portret al lui Enescu din 1946, desen pe hârtie executat de un autor rămas necunoscut și care, în partea inferioară, conține dedicația olografă: Din partea echipajului vaporului „Ardeal”, care a avut cinstea să vă însoțească pe apele Atlanticului, 3 octombrie [1]946, amintind astfel despre una dintre multiplele călătorii în Statele Unite ale muzicianului.
Figura lui Enescu face astfel fericita conjuncție dintre artele vizuale și universul muzicii.”
(Eduard Andrei, istoric de artă)
Evenimentul va fi prezentat publicului marți, 4 mai 2021, ora 15:00, atât pe pagina de Facebook a Accademia di Romania in Roma, cât și pe cea a Muzeului Național „George Enescu”, unde va fi încărcat un link către spațiul virtual care va găzdui operele artiștilor români prezenți în colecțiile Muzeului Național„George Enescu”.
The Factum - O realitate compusă din spațiu și timp
Muzeul Pietro Canonica din Villa Borghese găzduiește începând cu data de 5 mai expoziția „The Factum - O realitate compusă din spațiu și timp”.
Expoziția „The Factum - O realitate compusă din spațiu și timp”, curatoriată de Niccolò Lucarelli și promovată de Roma Cultureși Sovrintendenza Capitolina ai Beni Culturali, va fi găzduită de Muzeul Pietro Canonica din Villa Borghese în perioada 5 mai - 20 iunie 2021. Pentru prima sa expoziție personală în Italia, tânăra artistă Maria Nițulescu a creat un proiect site-specific, un ansamblu de instalații care interacționează cu spațiile Muzeului Pietro Canonica, transfigurându-le prin trei abordări complementarerealizate din sunet, lumină și parfum.
În urma interacțiunii dintre opera artistei și sculpturile din expoziția permanentă a Muzeului, se naște o experiență la nivel vizual, fizic și filosofic, care stimulează vizitatorii prin fascinante întrebări implicite despre percepția umană: cât de reali suntem noi, în fața timpului absolut care însumează miliarde de ani? Cât de real este trecutul în fața freneticei vieți contemporane? Este realitatea compusă doar din timpul prezent?
Inspirată din teoria filosofului si psihologului Paul Watzlawick, care explică modul în care oamenii experimentează pe de o parte realitatea dată de spațiul fizic real, iar pe de altă parte pe cea formată prin conceptualizarea menită să ofere un înțeles lumii pentru individ, Nițulescu provoacă și investighează modul în care psihicul uman construiește realități senzoriale externe, ridicând întrebări despre percepția lor reală.
Sunetul, lumina, parfumul, elementele imateriale, seducătoare, misterioase, remodelează realitatea sălilor Muzeului și a operelor de artă expuse, dând viață unei pluralități de spații, percepute diferit de fiecare individ. Un discurs care coboară pe firul timpului de la Watzlawick înapoi până la Donatello, unul dintre primii artiști capabili să modifice realitatea prin perspective înșelătoare folosite ca metaforă a capacității omului de a înțelege lucrurile conform propriului său simț critic.
Expoziția invită spectatorii să o trăiască, să o experimenteze, nelimitându-se la o simplă vizită. Jucăuș și intim în același timp, dezorientant prin intensitatea sa fizică și perceptivă, ansamblul de instalații artistice exploatează variațiile luminii de zi, combină informațiile auditive și vizuale în percepția vizitatorului, astfel ca spațiul să devină în aceeași măsură material și conceptual. Traversat de sunet, invadat de parfum, iradiat de lumină colorată, Muzeul scufundă publicul într-o „arhitectură lichidă”, devine locul sufletului fiecăruia, transportat de artistă în acea dimensiune în care inconștientul preia controlul în fața rațiunii. Publicul este invitat să interacționeze cu arta din Muzeu și cu instalațiile Mariei Nitulescu, pentru a înțelege modul în care percepția vizuală și auditivă este contextualizată, relativă și dependentă de experiență, precum și modul în care o intervenție artistică transformă starea unui anumit loc.
Artista a realizat pentru această expoziție o serie de mulaje – urechi din gips, impregnate cu esență parfumată nu numai ca simbol al percepției auditive, ci și al percepției olfactive. Esența a fost creată special de „nasul” lui Geza Schön (maestru parfumier german).
Expoziția, se bucură de patronajul Ambasadei României în Italia, al Academiei Angelico Costantiniana și al Fundației Nicola Ghiuselev și este susținută cu generozitate de Institutul Cultural Românprin Accademia di Romania in Roma, de Simply One Solution de Armando Cinquegrana, Alan Advantage srl, ConsultingFirm, tipografia Copia Sprint 2 și de Signal srl.
Maria Nițulescu (1989, București, România) este o artistă interdisciplinară care folosește cercetarea ca instrument de articulare și deconstruire a ideilor. Opera sa prezintă adesea o abordare analitică a relației dintre artă și contextul social, politic și cultural actual. Inspirația artistei vine din limbaj, tradiții, practici locale, reprezentări simbolice, ideologii, emoții și știință. Folosește diferite limbaje de exprimare artistică, printre care pictura, fotografia și instalația. Nițulescu a studiat la Facultatea de Arte Plastice a Universității Naționale de Arte din București și la prestigioasa Academie de Arte Frumoase „Brera” din Milano. Din 2013 locuiește și lucrează la Berlin. Și-a prezentat operele în expoziții individuale și de grup în România, Austria, Germania, Regatul Unit, Polonia, Portugalia, Egipt și Statele Unite.
Niccolò Lucarelli, licențiat în Studii Internaționale, este curator independent, critic de artă pentru revistele Artribune și ArtsLife, eseist de istorie militară pentru Statul Major al Armatei și autor de publicații pe această temă. De asemenea, colaborează cu Antologia Vieusseux și a curatoriat numeroase expoziții pentru diferite muzee italiene.
„Enescu, Mozart, Beethoven. Concert pentru Europa”
Cu ocazia Zilei Europei 2021 Accademia di Romania in Roma, în parteneriat cu Muzeul Național George Enescu din București, Centrul Multicultural al Universității Transilvania din Brașov, Radio România Muzical, Vibrate Festival Brașov și Conservatorul de Muzică Santa Cecilia din Roma și cu patronajul Ambasadei României în Italia, Reprezentanței Comisiei Europene în Italia și al Primăriei orașului Roma, prezintă online concertul „ENESCU, MOZART, BEETHOVEN. Concert pentru Europa”.
Concertul va fi transmis online duminică, 9 mai 2021, ora 19:00 (ora 20:00 – ora României) pe pagina de Facebook a Accademia di Romania in Roma, a Muzeului Național George Enescu și a postului Radio România Muzical și-i va avea ca invitați pe violonistul Vlad MAISTOROVICI și pianista Diana IONESCU. În program piese de George Enescu, Wolfgang Amadeus Mozart, Ludwig van Beethoven, Mark Turnage și Pablo de Sarasate.
***
Vlad MAISTOROVICI: „plin de atmosferă, un minunat vârtej de sunete” (The Classical Reviewer)
Laureat al concursurilor internaționale Tillett Trust și Young Concert Artist Trust, Vlad a susținut numeroase apariții ca solist pe marile scene din Marea Britanie (Wigmore Hall, South Bank Centre), Franța, Olanda, Belgia (Salle Flagey), Germania, Elveția, Italia, Croația, România, Rusia, Israel, Statele Unite (Merkin Hall NY), Brazilia, precum și în compania unor ansambluri ca Orchestra de Cameră a Uniunii Europene, Orchestra de Cameră din Lausanne, South Bank Sinfonia din Londra, Orchestra de Cameră Radio București. Împătimit al repertoriului cameral, a avut privilegiul de a colabora de la o vârstă fragedă cu muzicieni de renume, ca Pierre Amoyal, Dora Schwartzberg, Jeremy Menuhin, Ivry Gitlis, Gordan Nikolich. Vlad îmbină cu succes cariera concertistică și cea de compozitor. În 2003 a fost distins cu Marele Premiu al Concursului Internațional George Enescu, ceea ce a confirmat talentul său manifestat încă din copilărie. Muzica sa a fost abordată și înregistrată de interpreţi și ansambluri renumite ca London Symphony Orchestra, London Philharmonic Orchestra, European Union Chamber Orchestra, Britten-Pears Orchestra. Născut în 1985 la Ploieşti, a urmat cursurile Liceului de artă "Carmen Sylva". La vârsta de 16 ani, recomandat de pianista Lory Wallfisch, a obținut o bursă la vestita Yehudi Menuhin School unde a studiat cu Natalia Boyarskaya. Între 2002 și 2009 a studiat vioara cu Felix Andrievsky şi compoziţia cu Mark-Anthony Turnage și Jonathan Cole la Royal College of Music din Londra, iar în 2011 a obţinut diploma Master Soloist de la Haute Ecole de Musique Lausanne, la clasa lui Pierre Amoyal. Începând cu 2015, alături de pianista Diana Ionescu, a fondat Vibrate Festival! Brașov.
Diana IONESCU: “...sclipiri care evocă personalitatea Martei Argerich - bravură și temperament completate cu acele momente de bucurie rezervată care amintesc de Maria Joao Pires în cele mai bune momente (...) a fost un raport al muzicii de cameră cu orchestra, cu reminiscențe din Nigel Kennedy la apogeu.” (Classical Source)
Câștigătoare a Medaliei de Aurla Competiția Internațională de Pian George Enescu și a Premiului Weissenberg, pianista română Diana Ionescu a avut apariții la festivaluri importante precum Festivalul Verbier, Progetto Martha Argerich-Lugano, Festivalul de Muzică de la Kyoto, Festivalul George Enescu și Festivalul Beethoven din Londra. Aceste realizări au adus-o în atenția unor muzicieni faimoși în întreaga lume ca Martha Argerich, Alexis Weissenberg, Ion Marin, Richard Goode și Murray Perahia, ceea ce a dus la oportunitatea de a cânta în cadrul unor evenimente majore din întreaga lume, incusiv Franța, Belgia, Olanda, Spania, Elveția, Japonia și SUA. A înregistrat recent Concertul pentru pian al lui Schumannși Concertul pentru Pian nr. 1 al lui Mendelssohnîmpreună cu Orchestra Națională Radio. Între colaborările notabile în muzica de cameră se numără cea cu sporana Teodora Gheorghiu și violonistul Vlad Maistorovici. Diana Ionescu s-a născut în România și a început studiile cu Doamna Profesor Sanda Bobescu și apoi cu Doamna Profesor Olga Szel. A absolvit Școala de Muzică George Enescu și Universitatea Națională de Muzică din București unde a studia cu Dan Grigore. Și-a continuat apoi studiile la Școala de muzică Guildhall, din Londra, cu Joan Havill și Ronan O’Hora. A beneficiat de mentorat pe o perioadă lungă de timp din partea lui Alexis Weissenberg și Richard Goode.Începând cu 2015, alături de violonistul Vlad Maistorovici, a fondat Vibrate Festival! Brașov.