Subreprezentare femeilor în politică rămâne o realitate și în cazul alegerilor locale din 27 septembrie. Astfel, participarea femeilor la alegerile locale rămâne scăzută, fiind cu doar 1,5% mai mare față de iunie 2016, de la 21,4% la 22,9%, potrivit unui raport al Expert Forum.
Expert Forum acuză instituțiile care gestionează procesul electoral de „lipsă de transparență”, în contextul în care în informațiile publicate nu se regăsesc data nașterii și genul candidatului. Aceste date erau disponibile în urmă cu patru ani.
„Aceştia sunt indicatori importanţi pentru a vedea dacă un candidat are vârsta minimă de 23 de ani şi poate participa în aceste alegeri; ori dacă partidele politice respectă reglementările şi bunele practici privind reprezentarea ambelor sexe pe listele electorale. Mai mult, aceste numere ar trebui adunate şi publicate conform documentelor internaţionale la care România a aderat. În anul 2016, doar 21,38% au fost femei. Acum, în 2020, cum spuneam, asemenea informaţie oficială lipseşte. EFOR a proiectat deci un set de algoritmi şi a analizat astfel lista celor 256.038 candidaţi înscrişi pentru funcţii judeţene sau locale, ca să putem afla câţi dintre ei sunt femei", explică Expert Forum.
Cea mai disproporționată situație în ceea ce privește reprezentarea femeilor în politică se întâlnește la funcția de primar, unde sub 10% sunt candidați femei.
„Poziţia de preşedinte de Consiliu judeţean are un procent similar. Cu alte cuvinte, funcţiile alese direct şi care dau legitimitate şi putere executivă reală rămân în continuare cele mai inaccesibile femeilor. Pe nivele administrative şi tipuri de UAT, proporţia cea mai mare de candidaţi femei este în municipii (32,3%), ceea ce era cumva de aşteptat, iar cea mai mică la nivelul comunelor rurale. Cele mai multe femei pe listele electorale pentru Consiliul local se regăsesc la Sectoarele 1, 2, 3 şi 6 din Bucureşti, precum şi în Constanţa, Galaţi, Iaşi şi Braşov", mai scrie Expert Forum.
„Dacă pe listele pentru consiliile locale aproape 50% din femei sunt pe locuri eligibile (peste locul 8), la consiliile județene situația se prezintă diferit, doar 21% din consilierii peste poziția 8 fiind femei. (…) Cu cât importanţa funcţiei e mai mare, cu atât şansa ca ea să fie ocupată de o femeie e mai mică.”, se mai arată în raport.
PSD și PNL, cele mai puține femei pe liste
În ceea ce privește formațiunile cu cele mai mari șanse reușită, respectiv PNL și PSD, prezența femeilor pe liste este cea mai scăzută, sub 20%.
„Analiza distribuţiei pe partide arată că formaţiunile cele mai mari, cu cei mai mulţi candidaţi cu şanse reale în cursă, adică PNL şi PSD, au procentele cele mai mici de femei pe liste: sub 20%. Partidele nou-venite în viaţa politică, USR şi PLUS, sunt în pluton, oscilând în jurul mediei de 25%. Între candidaţii independenţi, puţin peste 10% sunt femei", mai arată analiza Expert Forum.
Expert Forum atrage atenția că legislația electorală rămâne destul de vagă cu privire la obligativitatea partidelor de a asigura reprezentarea echitabilă a ambelor sexe pe listele electoral, dar și cu privire la sancțiuni.
„Pe scurt, situația nu s-a schimbat semnificativ în ultimii patru ani în ce privește politica de cadre a partidelor. Femeile rămân subreprezentate în listele de vot pentru alegerile locale, în special atunci când e vorba de funcții cu putere executivă reală. Există situații, așa cum am arătat în cazul listelor pentru Consiliul Județean, unde la prima vedere procentele par în regulă, dar de fapt mare parte din femei nu sunt pe locuri eligibile. Egalitatea de șanse în alegeri rămâne în România work in progress", concluzionează raportul.