Ciroza în faza gravă, a decompensării, îl arată pe bolnav cu o burtă mare, plină de lichid, dar cu braţe, picioare subţiri ca grisinele, de parcă s-a topit carnea pe membre.
Fibroza este etapa maximă a inflamaţiei. În ficat se extind zonele cu ţesut întărit, precum nişte cicatrici, semn că celulele hepatice nu-şi mai îndeplinesc rolurile. Se ajunge la ciroză şi din excesul de alcool şi din hepatitele cronice, unele provocate de virusurile B şi C, dar la ciroză cauza poate fi şi ficatul gras. În etapele de început ale ficatului gras, chiar în debutul cirozei, boala de ficat poate face pasul înapoi. Ficatul invadat de fibroză constituie un baraj în calea sângelui venit prin vena portă pentru detoxifiere. Ca atare, din pricina acestui obstacol, creşte presiunea în vena portă, în amonte de ficat şi o parte din lichid părăseşte vasele trecând în abdomen cu apariţia ascitei. Presiunea mărită din vena portă „umflă” şi venele din esofag, se ivesc varicele esofagiene, în pericol să se spargă cu grave hemoragii digestive superioare. Organismul este păcălit de unele semnale de alarmă în ascită, dar nu vin alarme că e lichid strâns în abdomen. Senzorii păcălesc că e sânge puţin în vase şi ciroticul bea apă multă (2-3 litri). Rinichii sunt şi ei derutaţi, cum că e puţin lichid în circuit şi sare puţină, aşa că ciroticul urinează puţin. Dacă se scoate lichidul din burtă prin seringi, bolnavul poate intra în comă, plus că lichidul ascitei se reface iute. Împuţinarea lichidului din abdomen trebuie îndeplinită printr-o serie de diuretice speciale, care să păstreze echilibrul între ficat şi rinichi. Bolnavul de ciroză trebuie să drămuiască ingestia de proteine. S-a răspândit şi metoda montării unor tubuşoare, care să ofere sângelui trasee paralele pe lângă ficat pentru micşorarea presiunii din vena portă, aducătoare de lichid în abdomen şi de varice pe esofag. Tubuşorul şuntează curgerea sângelui prin ficat: un capăt al tubului se conectează la vena portă de dinainte de ficat, iar celălalt capăt se plantează în sistemul vaselor sanguine de după ficat. Tubuşorul se introduce în sistemul circulator printr-o incizie mică în zona gâtului şi apoi se dirijează, prin vase, spre circulaţia din regiunea ficatului.
Când fibroza din ciroză blochează sângele să nu curgă prin ficat, acesta nu mai este detoxifiat de către celulele hepatice şi se adună toxine în organism. Bolnavul de ciroză resimte şi împuţinarea albuminei, normal fabricată în ficat, motiv pentru care i se administrează ciroticului albumină din pungi.