George Georgescu a condus Filarmonica timp de patru decenii, iar la pupitrul celor două concerte de săptămâna viitoare se va afla dirijorul Cristian Măcelaru.
"Revin la Filarmonica 'George Enescu' purtând în inimă aceeaşi dorinţă de a continua să construiesc ce au început, în mod remarcabil, muzicienii români de odinioară, aşa cum a fost George Enescu. Concertele din 11 şi 12 ianuarie aduc un omagiu moştenirii culturale a marelui dirijor George Georgescu, un adevărat erou român. Cariera sa internaţională a adus o atenţie cu adevărat necesară calităţii artei din România. Este important ca generaţia mai tânără să înţeleagă standardul care trebuie menţinut, întrucât cel mai înalt tribut pe care îl putem aduce acestor maeştri este să continuăm munca lor, propulsând puterea artei în viaţa noastră de zi cu zi. Aştept cu bucurie să împart din nou scena cu colegii mei de la Filarmonica "George Enescu" şi cu remarcabila violonistă Sarah Nemţanu", a declarat Cristian Măcelaru, citat în comunicat.
Programul concertelor include lucrarea "Hydra", compusă de Ştefan Stoianovici, piesă comandată de Filarmonică ce va fi interpretată în primă audiţie absolută, şi "Simfonia spaniolă pentru vioară şi orchestră" de Edouard Lalo, cu violonista Sarah Nemţanu în ipostază solistică.
Cele două concerte vor fi încununate, în mod simbolic, de poemul simfonic "O viaţă de erou" de Richard Strauss.
Biletele pot fi achiziţionate la preţuri cuprinse între 110 lei şi 130 lei de la Casa de Bilete a Ateneului Român sau online, accesând site-ul www.fge.org.ro - secţiunea "Calendar".
George Georgescu (1887 - 1964) s-a născut la Sulina, pe 12 septembrie 1887. Talentul său muzical s-a manifestat de timpuriu, învăţând singur să cânte la vioară. A urmat cursurile Conservatorului din Bucureşti, pentru ca mai apoi să continue studiul violoncelului la Şcoala Superioară de Muzică din Berlin. În urma unui accident, a fost nevoit să renunţe la cariera de violoncelist. Intuind adevărata lui vocaţie, marii muzicieni ai vremii Arthur Nikisch şi Richard Strauss, apropiaţi lui, l-au îndrumat către cariera de dirijor. Astfel, în anul 1918 dirijează primul concert cu Filarmonica din Berlin. Succesul - atât cel de public, cât şi cel consemnat de critică - a fost enorm, dând tonul seriei de elogii care îl va însoţi întreaga carieră, se subliniază în comunicatul citat.
În 4 ianuarie 1920 susţine primul concert la Ateneul Român, iar începând cu anul 1921 devine, pentru patru decenii (cu o pauză de câţiva ani), directorul general al Filarmonicii din Bucureşti. Este numit şi directorul Operei Române, fiind cel care a înfiinţat prima scoală de balet. În timpul directoratului lui George Georgescu, orchestra Filarmonicii atinge deplina maturitate, ajungând la rangul marilor orchestre ale lumii. Datorită notorietăţii internaţionale şi a relaţiilor de prietenie cu marii muzicieni ai timpului, la Bucureşti vin, în anii în care maestrul a activat, numeroşi compozitori şi instrumentişti: Richard Strauss, Maurice Ravel, Pietro Mascagni, Igor Stravinski, Jaques Thibaud, Arthur Rubinstein. În acelaşi timp, a promovat compoziţia românească, numele cele mai frecvente fiind: George Enescu, Dinu Lipatti, Paul Constantinescu, Mihail Jora, Marcel Mihalovici, Marţian Negrea, Constantin Silveştri.
George Georgescu a fost apropiat de orchestră şi de lumea muzicală până în ultimul moment al vieţii sale. Ultimul concert pe care l-a dirijat în străinătate a fost la Berlin, acolo unde îşi începuse cariera. Cu şapte ani înainte de a se stinge din viaţă (1 septembrie 1964), palmaresul lui George Georgescu era impresionant: dirijase 52 de orchestre din lumea întreagă (850 de concerte în Bucureşti cu programe inedite, incluzând 100 de piese româneşti şi numeroase partituri contemporane în primă audiţie), colaborase cu 150 de solişti români şi străini. Criticii muzicali au denumit anii în care maestrul şi-a desfăşurat activitatea "Epoca Georgescu".