După mai mult de un an și jumătate de agonie, firmele care au suferit pierderi provocate de restricții, în pandemie, nu mai așteaptă doar plățile din urmă, promise de ultimele trei guverne, ci și noi miniștri care să poată veni la negocieri cu mediul de afaceri. Reorganizarea Ministerului Economiei, așa cum o pregătise fostul ministru USR-PLUS Claudiu Năsui nu se va mai implementa, dacă la conducerea instituției va veni un nou ministru, iar patronatele din Turism se pregătesc să meargă la noi negocieri. Acest lucru se va putea întâmpla însă peste cel puțin o lună și jumătate. Până atunci, mulți se așteaptă la noi închideri, pe fondul creșterii numărului de cazuri de COVID-19, iar soluții nu sunt pentru pierderile care ar fi generate anul acesta de noi restricții.
Una dintre principalele probleme ale economiei este legată de plata despăgubirilor către firmele care au suferit pierderi importante în pandemie. Chiar când situația părea deblocată, după o lungă așteptare, au plecat miniștrii USR-PLUS, cu echipele lor, iar cei care mai au de primit bani nu știu la ce să se aștepte. „Măsura 2 nu s-a terminat de implementat. Mai sunt multe firme care trebuie să primească bani, iar acum se analizează dosarele pentru cei care trebuie să primească 20% din diferența de cifră de afaceri între 2019 și 2020, dar banii nu cred că-i vedem mai devreme de 1 iunie 2022. Se mai anunță o nouă măsură care se aplică tuturor IMM-urilor, nu doar turismului, care ar fi Măsura 5. Proiectul e al guvernului, nu al unor miniștri, deci nu are legătură cu plecarea miniștrilor USR-PLUS și ar trebui să se poată implementa. Eu mă așteptam ca cineva să discute despre situația din acest an. Mai sunt trei luni și vedem creșterea numărului cazurilor de COVID-19, deci vor fi zone închise. Dacă iar punem lacătul pe uși, vom avea o creștere a numărului de falimente, după ce deja a crescut numărul insolvențelor. Guvernul, așa cum va fi el, trebuie să se gândească serios la niște măsuri clare și pentru cei care sunt afectați de criza sanitară anul acesta, deși nici acum nu s-a terminat ce era de acoperit pentru anul 2020. Pentru unii s-ar putea să vină prea târziu măsurile anterioare, atât cât a rămas din ele, pentru că s-ar putea să intre în faliment”, a explicat, pentru Jurnalul, președintele UGIR Constanța, fostul ministru al Turismului, Mircea Titus Dobre.
Revenirea la Autoritatea pentru Turism
UGIR Constanța se va duce la negocieri cu viitorul ministru al Economiei împreună cu Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) – membră UGIR –, având agendă comună de propuneri. Una dintre cele mai importante modificări pe care o cer cele două asociații patronale este revenirea la forma de Autoritate pentru Turism, condusă de un secretar de stat, așa cum era înainte de anul 2017, când s-a înființat Ministerul Turismului. Claudiu Năsui pregătise un proiect de Hotărâre de Guvern pentru reorganizarea ministerului, dar n-a apucat să o aducă la vot. „Cerem anularea proiectului de hotărâre de guvern privind reorganizarea ministerului, pentru că cel conceput de echipa lui Năsui reduce numărul de angajați din posturile vacante, apoi taie exact din direcțiile de specialitate de care e mai multă nevoie. Direcția de Promovare urma să se desființeze, apoi Direcția de Export. Direcția Generală de Turism ar trebui să devină din nou Autoritate, condusă de un secretar de stat, în subordinea Ministerului Economiei. Acestea sunt propunerile pe care noi dorim să le discutăm, după ce se termină perioada de interimat și vom avea un guvern cu portofolii clare. Deocamdată nu se poate discuta nimic, în următoarele 40 de zile. Proiectul echipei lui Năsui nu mai are cum să treacă de vot, pentru că trebuie să fie pus în dezbatere publică și mai are de parcurs mai multe etape procedurale. Nici nu reprezintă o prioritate, pentru a se vota ca urgență”, mai explică Dobre.
Fără atașați externi, oricine își poate crea sinecuri
O altă problemă a Ministerului Economiei, pe care reprezentanții celor două asociații patronale o vor discuta cu viitorul ministru este cea a atașaților externi. La finalul lunii iunie, ministrul Economiei, Claudiu Năsui, s-a lăudat că a mai câștigat o bătălie împotriva pesediștilor, eliminând 40 de „sinecuri” create pentru PSD. „Sinecuri” care n-au existat niciodată. Doar a reușit să desființeze o lege din 2017, care ar fi trebuit să creeze 40 de posturi de atașați în străinătate, pentru promovarea României ca destinație turistică, însă ei nu au fost numiți niciodată, deci banii s-au bugetat anual, dar nu s-au cheltuit. De fapt, ministrul a făcut un pas important pentru a putea trimite oricâte persoane, cu orice fel de pregătire, în orice țară, cu orice buget, doar prin Ordin de Ministru și fără posibilitate de a fi controlate de statul român. Iar acum, în lipsa acelei legi care stabilea niște reguli clare ale atașaților diplomatici, orice ministru va veni la conducerea Economiei va putea face același lucru, pentru care a deschis calea Claudiu Năsui. „Este vorba despre promovarea României, nu doar a turismului. Este vorba și despre exporturi. Posturile externe rămân desființate. Nu vom mai avea reprezentanți externi, după desființarea legii care ar fi trimis atașați cu statut diplomatic. Există însă pericolul ca un viitor ministru să trimită atașații pe care-i dorește, din moment ce nu mai există legea. Se poate face tot printr-o reorganizare a ministerului, introdusă prin Ordin de ministru. Noi vom cere să se revină la vechea variantă, dar nu cu 40 de posturi, ci pentru principalele destinații, în Europa, inclusiv Republica Moldova, în Asia, China și Rusia, în Israel. În SUA nu știu dacă e cazul, pentru că nu poate demonstra nimeni că au venit turiști din SUA să viziteze România, prin biroul extern. Ar trebui să se creeze un mecanism prin care să promovăm România în țările din care vin în primul rând turiștii, apoi, dacă este cazul, să se poată extinde”, spune președintele UGIR Constanța.
Peste un milion de euro pe an, cheltuieli neeligibile
Scandalul care a pornit, în anul 2017, după chemarea în țară a reprezentanților României de la birourile de turism din străinătate, s-a terminat cu un proiect de lege care a fost votat în Parlament, dar nu s-a implementat niciodată. Fostul ministru al Turismului, Mircea Titus Dobre, a desființat cele opt birouri externe, răspunzând astfel raportului Curții de Conturi care arăta că suma de peste un milion de euro pe an pentru cele opt birouri externe reprezintă o „cheltuială ilegală, nejustificată”. Curtea de Conturi a constatat ineficiența activității acestor birouri cu bugete de peste un milion de euro anual, dar și faptul că reprezentanții României – profesioniști, de altfel – nu aveau niciun fel de statut legal. Pentru a avea, totuși, reprezentanți în străinătate, fostul ministru a înaintat un proiect legislativ, pentru trimiterea unui număr limitat de atașați cu statut diplomatic, în cele mai importante țări pentru promovarea României ca destinație turistică. Legea a fost votată în Parlament, tot în anul 2017, dar a crescut numărul atașaților, de la 15 – cât propusese Ministerul Turismului – la 40. Doar că, din 2017 până în 2021, deși legea era în vigoare și anul trecut au fost chiar bugetate posturile, niciodată nu au existat acele „sinecuri”, pentru că nu au fost numiți atașații pentru turism. Următorul pas al lui Claudiu Năsui era să desființeze și posturile de atașați de la Comerț Exterior, unde puteau fi apoi trimiși oamenii partidelor de la guvernare, fără a putea fi controlați de stat. Năsui nu a mai apucat să desființeze însă cele 80 de posturi de la Comerț Exterior. Dar vom rămâne în continuare fără atașați pe turism, după ce s-au desființat și birourile externe, apoi și legea specială care ar fi înființat posturile de atașați cu statut diplomatic.
Monopolul pierdut pe „vârful piramidei” promovării
Discuțiile vor continua și pe tema legii OMD-urilor. În același mesaj de laudă a activității echipei USR-PLUS, ministrul Economiei a afirmat că a găsit soluția salvatoare pentru turismul românesc: Organizațiile de Management al Destinației. OMD-urile vin tot din mandatul predecesorului său de la Ministerul Turismului, Mircea Titus Dobre, care nu numai că le-a introdus în legislație, dar s-a zbătut să obțină egalitate de reprezentare pentru stat și privat, inclusiv după ce n-a mai fost ministru sau măcar parlamentar. Năsui vedea OMD-urile ca „un sistem gândit în piramidă, de la organizații locale, la OMD-uri regionale și apoi de unul național, care poate avea o strategie de promovare a țării coerentă și continuă independent de schimbările guvernamentale”. Doar că această „piramidă” înseamnă un singur lucru, împotriva căruia s-a dus războiul din Parlament, în ultimii ani: banii de la buget merg spre „cine trebuie” – de la vârful piramidei, iar restul sunt doar buni de plată și cotizează. Probabil că tocmai de aceea urma desființarea Departamentului de Promovare din cadrul ministerului, pentru că se pregătea terenul, ca banii să ajungă la privații „care trebuie” – adică cei care urmau să dețină monopolul asupra vârfului piramidei. Se va relua acest subiect, după cinci ani de dezbateri și modificări legislative care nu se mai termină.
„Noi nu am mers la întâlniri personale cu ministrul Năsui, pentru că el n-a venit niciodată la nicio dezbatere publică. Ne-am întâlnit doar la nivel de secretari de stat.
Mircea Titus Dobre, președinte UGIR Constanța