Birourile de vot s-au deschis duminică dimineaţă în Franţa pentru alegeri în Senat, un scrutin care se anunţă dificil pentru preşedintele Emmanuel Macron şi care ar trebui să consolideze dreapta în camera superioară a parlamentului francez, relatează France Presse.
Ultima etapă a maratonului electoral din 2017, care a bulversat peisajul politic francez, scrutinul se anunţă dificil pentru partidul de centru prezidenţial, La République en Marche (LREM), la trei luni de la triumful său în alegerile legislative.
Cota de popularitate a tânărului preşedinte centrist al Franţei s-a diminuat puternic în vară, iar partidul său, care are în prezent 29 de senatori, afişează un obiectiv modest: să îşi consolideze prezenţa în camera superioară, unde aproape jumătate dintre locuri vor fi reînnoite (171 din 348).
Tabăra prezidenţială abordează aceste alegeri cu două handicapuri.
Natura însăşi a scrutinului, prin vot indirect, nu este favorabilă şefului statului. Dreptul de a vota au numai 76.359 de "mari alegători" (parlamentari, primari, aleşi locali, ...). Or, mişcarea "En Marche! a fost construită pe baza unei relaţii aproape directe dintre Emmanuel Macron şi francezi.
Îndeosebi, în ultimele săptămâni, guvernul a luat mai multe decizii primite foarte rău de către aleşii locali: reducerea cu 300 de milioane de euro a fondurilor acordare autorităţilor locale, scutirea de impozitul pe locuinţe a majorităţii gospodăriilor, scăderea numărului de posturi plătite de la buget.
Aceste elemente riscă să împiedice partidul prezidenţial să modifice în Senat echilibrul tradiţional dreapta-stânga, aşa cum a reuşit să facă în Adunarea Naţională (camera inferioară). Potrivit experţilor, în Senat, la dreapta din 2014, situaţia nu se va schimba.
Absenţa unei majorităţi în Senat nu-l va împiedica pe Emmanuel Macron să guverneze. În Franţa, camera superioară are puterea de a întârzia adoptarea proiectelor executivului pe care nu le acceptă, dar ultimul cuvânt revine întotdeauna deputaţilor.