Este ceea ce unii analişti au descris a fi capcana gazelor ruse, în care se zbate unul dintre cele mai sărace state europene, dar şi preţul plătit de moldoveni pentru independenţa faţă de Rusia.
PIB-ul Republicii Moldova s-a comprimat cu 1,3% în al doilea trimestru, faţă de de primul, când a scăzut cu peste 6%. Rata de inflaţie anualizată a accelerat de la 33,6% în iulie la 34,3% în august.
În timp ce riscul de recesiune însoţită de inflaţie puternică este mare în tot restul Europei, în ţara cu nici trei milioane de locuitori acest pericol devine o realitate brutală.
Criza costului vieţii este un efect al războiului economic dintre Rusia şi Occident, simţit de toţi europeni, dar în Moldova este mult amplificat. Acesta este rezultatul multiplelor vulnerabilităţi din economie, iar slăbiciunile pot fi folosite uşor ca leviere politice.
Inflaţia este alimentată în principal de creşterea preţurilor electricităţii şi gazelor, însă mâncarea se scumpeşte încă de anul trecut, când preţurile gazelor naturale nu reprezentau un şoc puternic pentru economii, adică înainte de invazia rusă din Ucraina.
În august, alimentele erau cu aproape 40% mai scumpe decât în urmă cu un an. Dobânda de politică monetară, reperul pentru preţurile creditării, este de 21,5%. Sunt numere mari, de neconceput în UE, ce arată cât de mare a ajuns costul vieţii în contextul conflictului ruso-ucrainean unde UE şi Occidentul, către care Moldova tinde, încearcă să descurajeze Rusia.
Economia moldovenească este preponderent agricolă, iar sectorul este aşteptat să se prăbuşească cu aproape 20% anul acesta din cauza celei mai severe secete din ultima jumătate de mileniu. Aproape un sfert din PIB-ul moldovenesc este produs de agricultură, unde situaţia este înrăutăţită şi de geopolitică. În primăvară, Chişinăul şi Kievul au aplicat pentru statutul de membru al UE. Ca urmare, Rusia a blocat complet importurile de fructe din Moldova în condiţiile în care 95% din exporturile moldoveneşti de mere şi struguri se duceau pe piaţa rusă, notează FreshPlaza, care atenţionează că acesta ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru guvernul pro-european şi pentru întreaga Uniune.
Dacă nu sunt ajutaţi, fermierii moldoveni vor trage înapoi spre Rusia. Ei pot repezenta o veriga slabă cu toate că două treimi din exporturile totale ale Moldovei se duc în UE. Parlamentul European a votat în iulie dublarea cotelor de import de produse agricole din Moldova, un pas în efortul de liberalizare a importurilor din această ţară.
Situaţia din sectorul agricol este cu atât mai gravă cu cât Moldova este una dintre regiunile Europei unde condiţiile pentru viaţa plantelor se înrăutăţeşte cel mai mult din cauza schimbărilor climatice, potrivit unei analize a Comisiei Europene.
O altă vulnerabilitate a economiei este dependenţa energetică de străinătate. Importurile din sectorul energetic au fost în trimestrul doi unul din principalele motoare ale creşterii de 50% a deficitului de cont curent al ţării în trimestrul II.
Deşi a primit anul trecut pentru prima dată gaze din România şi Polonia, cantităţile sunt mici şi Moldova a rămas dependentă de gazele importate din Rusia şi din motive contractuale, ce ţin de datorii către Gazprom, dar şi geopolitică, ar putea rămâne fără ele de la 1 octombrie. De asemenea, Moldova îşi importă o mare parte din electricitatea consumată din regiunea separatistă Transnistria, unde o uriaşă termocentrală produce energie arzând gaze ruseşti. Prin urmare, nimic nu-i poate asigura deocamdată pe moldoveni că la iarnă nu vor rămâne în frig şi pe întuneric.
Şi pe deasupra plătesc scump pentru aceste incertitudini. În intervalul aprilie-septembrie, tariful gazelor pentru populaţie s-a dublat, ajungând la 1,68 de euro metrul cub, potrivit Deutsche Welle. Prin comparaţie, consumatorii din România achită aproximativ 0,60 de euro pentru un metru cub de gaze.
Că Moldova este o economie cu vulnerabilităţi mari o arată şi sezonalitatea exporturilor. Anul acesta, exporturile totale au fluctuat semnificativ, prăbuşindu-se cu 37% în primul trimestru, în ritm anualizat, şi urcând cu 45% în cel de-al doilea.
Creşterea s-a datorat în mare parte cererii internaţionale mai mari pentru produse de sezon şi de context cum ar fi cereale, ulei vegetal şi de rapiţă. Însă creşterea importurilor a accelerat la 16%. În plus faţă de alte crize, Moldova trebuie să facă faţă acum şi unui val de refugiaţi ucraineni care este imens în comparaţie cu populaţia ţării. Pentru think-tank-ul Expert-Grup din Chişinău era limpede încă din iulie că spre Moldova se îndreaptă o „furtună perfectă“ în pofida ajutorului internaţional.
Inflaţia va lovi cel mai tare deoarece mâncarea şi utilităţile reprezintă 60% din cheltuielile gospodăriilor. Opoziţia pro-rusă a mobilizat mii de protestatari în Chişinău. Numărul nu este copleşitor, dar protestele se înmulţesc. Incertitudinile cresc, iarna se apropie, iar Rusia are, de peste 30 de ani, între 1.500 şi 2.000 de soldaţi, trupe de menţinere a păcii, pe teritoriul micii republici.
(sursa: Mediafax)