Cunoscută drept parte a zonei folclorice a Țării Moților, comuna Gârda de Sus se află în bazinul superior al Arieșului Mare, râu care o taie în două.
De o parte și de alta a Arieșului se desfășoară peisaje de o rară frumusețe, care îi încântă pe turiști și îi îmbie la popas. Din loc în loc, cursul apei face coturi neașteptate, se înghesuie printre pereții de stâncă ce aproape se unesc deasupra apei, după care se pierde în hăuri subterane.
Pe lângă frumusețea răpitoare a peisajelor, Gârda de Sus este renumită pentru păstrarea tradițiilor din Țara Moților, care se reflectă prin grai, portul popular, credințe, obiceiuri, ceremonii și, bineînțeles, prin folclor.
„Folclorul specific moțesc este scos în evidență la nunți, botezuri, jocuri populare organizate de regulă la sfârșitul posturilor Paștelui și Crăciunului, dar și la cele două mari târguri organizate în Țara Moților, respectiv Târgul de Fete de pe Muntele Găina și Târgul de la Călineasa”, spune profesorul pensionar Traian Dobra, autorul primei monografii a comunei Gârda de Sus.
„Aceste târguri fac parte din salba târgurilor pe care românii le țin în locuri aflate la intersecția unor mari ținuturi, respectiv ținutul Țării Moților, al Țării Crișurilor, la care putem adăuga influențe din zona Banatului sau din regiuni folclorice din Hunedoara. La petrecerile moțești se cântă țarini - jocuri populare -, cum ar fi țarina de la Găina, țarina de la Abrud, dar și învârtite specifice tuturor zonelor menționate mai sus. De asemenea, din folclorul bihorean, se cântă polcile”, ne mai spune profesorul Dobra.
„Tineretul din zona noastră este atât păstrător, cât și continuator al tradițiilor moțești, care sunt reflectate în petrecerile organizate aici. Un rol important îl au școlile din zonă, care îi învață pe tineri jocurile populare specifice regiunii, precum și folosirea unor instrumente populare, cum ar fi fluierul, taragotul, taragotul sopran, saxofonul, vioara și toba”, dezvăluie Traian Dobra.
Unul dintre tinerii interpreți de muzică populară, la taragot sopran și saxofon, este Ciprian Dobra, chiar nepotul profesorului pensionar. El a început să cânte la fluier la școala generală din Câmpeni și a continuat cu taragotul sopran, la care cântă în prezent.
Ciprian participă la spectacole organizate la târgurile de la Călineasa, Găina sau la zilele unor localități din zonă, cum ar fi Câmpeni, Bistra și Albac. Precum Ciprian mai sunt și alți tineri care cântă și sunt grupați în diferite formații artistice.
„Realitatea folclorică actuală ne îndreptățește să avem siguranța continuării tradițiilor folclorice din comuna și zona noastră, numită și Colțul de Rai al Apusenilor”, spune profesorul Dobra.
Opt minuni la care se poate ajunge din Gârda:
-
Ghețarul de la Scărișoara, care adăpostește cel mai mare ghețar subteran din România. La sfârșitul anului 2008, o societate din SUA l-a considerat a VIII-a minune a lumii
-
Cetățile Ponorului - un râu subteran lung de aproape trei kilometri, cu tavanul galeriei aflat la 110 metri înălțime. Numit și Everestul speologiei române, obiectivul este unul dintre cele mai mari complexe carstice din România
-
Pojarul Poliței - rezervație științifică ocrotită. Conține cristale unice de calcit, care, în creșterea lor, nu țin cont de legile gravitației
-
Groapa Ruginoasă - a doua ca adâncime din Europa
-
Avenul V5 din Padiș - a doua cea mai adâncă peșteră din România
-
Izbucul Tăuz - lac carstic cu o adâncime de 80 de metri, încă neexplorat de scafandri până la capăt
-
Peșterile Bârsa, Bortig, Vârtop, Focul Viu
-
Târgurile anuale alpine de pe Munții Găina și Călineasa
Garda de Sus