Primul dintre aceste proiecte de lege interesante este PLX 823/2023, mai exact propunerea legislativă pentru modificarea unor acte normative în materie electorală, inițiat de liderul AUR, George Simion, împreună cu colegii săi de partid, deputații Gianina Perban și George Axinia. Legea este susținută, cu semnături, de 39 de senatori și deputați de la AUR și a fost semnată și de parlamentarul Daniel Sorin Gheba, pe vremea când acesta făcea parte din USR, înainte de a se alătura suveraniștilor.
Practic, liderul partidului care transmite absolut totul pe Facebook, George Simion, susține, în expunerea de motive a acestui proiect, că „nu de puține ori, imagini cu votul aplicat pe buletinele de vot ajung să circule pe diverse rețele de socializare, secretul votului fiind încălcat în mod vădit. În acest moment, violarea confidențialității votului este percepută ca o contravenție oarecare, cu amendă între 600 și 1.000 de lei, care, dacă este aplicată, poate fi achitată în termen de 15 zile la jumătate din minimul ei, adică 300 de lei”. În acest sens, cei de la AUR susțin că, „indiferent de motivele invocate de făptuitor, acestea nu reprezintă nicio scuză pentru încălcarea legii” și că „valoarea redusă a amenzii nu oprește acest fenomen care este întâlnit la fiecare tur de alegeri organizat până în prezent”. „Cuvântul «secret», prin semantica sa, înseamnă ceva ce nu poate fi transmis absolut nimănui, iar cuvântul «viol» se referă la o faptă extrem de gravă, pedepsită, conform Codului penal, prin ani grei de închisoare”, se mai arată în documentul citat.
AUR vrea ca „violarea” secretului votului să fie eradicată
Deputații AUR sunt de părere că, pentru ca acest fenomen al violării confidențialității votului să fie eradicat, „este nevoie ca sancțiunile aplicate pentru aceste fapte să fie mai ferme”. Astfel, pentru fotografierea buletinului de vot, se propune ca Legea 115/2015 să aplice o sancțiune cu amendă penală, iar în cazul în care se dovedește că fapta este premeditată, sancțiunea să fie închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Mai mult, se propune ca fapta comisă de un reprezentant al biroului electoral al secției de votare să fie sancționată mai aspru, respectiv cu amendă penală sau cu închisoarea de la 1 la 5 ani și cu interzicerea unor drepturi.
Legea a fost avizată negativ de Consiliul Economic și Social (CES), care a reținut faptul că „includerea divulgării propriului vot în sfera ilicitului penal reprezintă o suprareglementare disproporționată față de gravitatea acesteia”, în timp ce Consiliul Legislativ a remis un aviz favorabil, cu unele observații. În schimb, CSM a transmis un punct de vedere conform căruia „propunerea legislativă nu poate fi adoptată în forma transmisă”.
În 13 decembrie 2023, Comisia Juridica a Senatului a elaborat un raport de respingere a proiectului de lege. Același lucru l-a făcut și Comisia pentru Administrație Publică, iar, la data de 17 decembrie, Plenul Senatului a respins proiectul cu 85 de voturi împotrivă, la 10 voturi pentru”. Legea a ajuns, în 27 decembrie, pe masa Camerei Deputaților, care este for decizional, iar Comisia Juridică și Comisia pentru Administrație Publică au termen să depună raportul final până în data de 15 februarie.
Doza de energizant, prohibitivă pentru cei care nu au împlinit 18 ani
Dacă legea AUR a picat, la Senat, nu același lucru s-a întâmplat cu o altă lege, la fel de interesantă, inițiată de președintele PSD al Camerei Deputaților, Alfred Simonis, împreună cu colegul său Ciprian Constantin Șerban. Este vorba despre un proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a normelor de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice”.
În expunerea de motive, se arată că „în ultima perioadă, a luat avânt consumul de băuturi energizante de către minori, fapt ce le pune în pericol sănătatea. Comercializarea fără restricții a unor astfel de băuturi constituie o tentație căreia numeroși minori nu-i rezistă. Un studiu realizat de INSP, la nivelul anului 2016, arată că 74% dintre minorii având vârsta de 16 – 18 ani și 42% din cei cu vârsta peste 55 de ani au consumat băuturi energizante. (…) În acest moment, vânzarea băuturilor energizante către minori nu este în niciun fel reglementată. Minorii își pot cumpăra de oriunde astfel de băuturi care, nu de puține ori, le pun în pericol sănătatea”.
Ei bine, Alfred Simonis și colegul său social democrat propun, astfel, ca la articolul 2, după punctual 23 indice 1 din Legea 61/1991, să se introducă un nou punct, 23 indice 2, potrivit căruia „constituie contravenție comercializarea sau oferirea cu titlu gratuit a băuturilor energizante către minori de către unitățile autorizate să comercializeze băuturi energizante sau băuturi care conțin combinații variate de carbohidrați, vitamine, minerale, cu două sau mai multe substanțe, precum cafeină, taurină, carnitină, guarara, glucuronolactonă și alți compuși cu efect de stimulare a sistemului nervos central”. Iar amenda propusă este de la 100 la 500 de lei. Mai mult, dacă „faptele sunt săvârșite în incinta unei unități de învățământ, a unei unități de sănătate ori dedicate ocrotirii speciale a categoriilor de persoane defavorizate”, amenda ar urma să fie de la 1.000 la 3.000 de lei, iar în cazul repetării faptei, să se dispună suspendarea activității localului public pe o perioadă cuprinsă între 10 și 30 de zile.
Legea, care a primit avize favorabile din partea Consiliului Economic și Social și a Consiliului Legislativ, a trecut de Senat, la data de 18 decembrie 2023, prin adoptare tacită. Actul normativ se află pe masa Camerei Deputaților, care este for decizional, comisiile raportoare având termen să depună raportul final până pe 15 februarie 2024.